În Bucureşti se află 14 dintre cele mai mari 50 de centre comerciale din ţară, alte 22 de oraşe fiind acoperite de cel puţin un centru comercial cu o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi, arată o analiză a ZF.
Cele mai mari centre comerciale din ţară sunt zona
comercială a proiectului Băneasa din nordul Capitalei, cu o suprafaţă de circa 105.000 de metri pătraţi, mallul Sun Plaza din sudul Bucureştiului (81.000 mp) şi parcul comercial Shopping City
Sibiu (80.000 mp), potrivit datelor strânse de ZF de la proprietari, administratori şi de pe site-urile centrelor comerciale.
Topul este completat de cel mai costisitor mall construit până în prezent pe piaţa locală, AFI Palace Cotroceni din Bucureşti (79.500 mp), cel mai mare Iulius Mall deţinut de Iulian Dascălu, cel din Timişoara (66.580 mp) şi de cel mai mare mall deţinut de austriecii de la Immofinanz în România, Polus Center Cluj (62.800 mp).
Per total, cele mai mari 50 de centre comerciale din România au o suprafaţă închiriabilă de 1,854 milioane de metri pătraţi, astfel că suprafaţa medie a acestor centre comerciale este de 37.000 de metri pătraţi. Ierarhia pe piaţa centrelor comerciale s-a schimbat radical în ultimii ani, în condiţiile în care primul mall construit în România, Bucureşti Mall din Vitan, a ajuns pe locul 24 în ceea ce priveşte dimensiunea, în timp ce Iulius Mall Iaşi, primul mall din provincie, a ajuns pe locul 34.
Topul nu este influenţat doar de noile malluri construite, ci şi de extinderile realizate şi de recompartimentările făcute pentru a obţine spaţiile necesare noilor retaileri de pe piaţă. Mai mult de jumătate din centrele comerciale de pe piaţă au suferit un asemenea proces, printre cele mai recente numărându-se extensia în care a fost deschis cinematograful din proiectul Băneasa, o aripă nouă în proiectul Euro pean Retail Park Brăila, unde de asemenea a fost deschis un cinematograf, precum şi un corp nou în Shopping City Sibiu, unde au fost aduşi chiriaşi noi.
Altă extensie a fost realizată în proiectul Lotus Center din Oradea, care a ajuns la o suprafaţă închiriabilă de 40.150 de metri pătraţi, în timp ce o nouă aripă este în curs de finalizare şi în parcul comercial Jupiter City din Piteşti.
"Proiectul Jupiter City a fost finalizat în 2008 cu o suprafaţă închiriabilă de 36.000 de metri pătraţi, iar în acest an am realizat o nouă fază de 7.500 de metri pătraţi, în cadrul căreia am deschis pe şase octombrie un magazin New Yorker de 800 de metri pătraţi, iar în decurs de o lună vom deschide şi un magazin Decathlon de 2.500 de metri pătraţi. Am mai semnat recent şi un head of terms (acord - n. red.) cu un alt retailer pentru un spaţiu de 3.000 de metri pătraţi", a declarat Catinca Ciornei, center manager al proiectului Jupiter City din Piteşti.
Şi omul de afaceri Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de centre comerciale, şi-a modificat în ultimii ani centrele comerciale, pentru proiectele din Timişoara şi Iaşi fiind realizate noi extensii, în timp ce la mallul din Cluj a fost desfiinţată o fântână pentru a se mări suprafaţa închiriabilă, modificările fiind realizate pentru crearea unor noi spaţii în care au fost aduşi retaileri precum H&M, Inditex sau Tommy Hilfiger.
Ce grade de ocupare au mallurile?
Reprezentanţii Iulius Group spun că gradul mediu de ocupare în cele patru malluri din portofoliu este de 95%, în timp ce o serie de proiecte, precum Băneasa Shopping City, Sun Plaza sau Polus Center Cluj se "laudă" cu o rată de 99% a spaţiilor ocupate.
Şi proiecte precum Suceava Shopping City (98%), AFI Palace Cotroceni (96,5%), Shopping City Sibiu (97%) sau Bucureşti Mall (96%) sau Lotus Oradea (98%) au un grad de ocupare foarte bun, în timp ce proiectele mai noi din "capitala Bihorului" - ERA Shopping Park şi Oradea Shopping City - au doar circa 70% din spaţii ocupate.
Există, pe de altă parte, şi proiecte în Bucureşti care au numeroase spaţii disponibile, printre care Grand Arena din zona Berceni sau centrul comercial de tip outlet Fashion House de la ieşirea din oraş spre Piteşti.
Şi în proiectul Iris din Titan sunt încă mai multe spaţii disponibile, dar acest parc comercial va primi în următoarele săptămâni noi chiriaşi.
"Iris Titan Shopping Center, centru comercial aflat în cursul unui proces complex de renovare şi optimizare a mixului de chiriaşi, are în prezent o rată de ocupare de circa 85%.
Ca parte a acestui proiect, câteva branduri internaţionale de renume, precum retailerul vestimentar C&A, se vor alătura listei de chiriaşi a centrului începând cu această toamnă.
Odată cu încheierea acestui proiect complex, estimăm să atingem gradul maxim de ocupare pe termen scurt", spun reprezentanţii centrului comercial aflat în portofoliul firmei Aberdeen Property.
Cine sunt chiriaşii?
Retailerul care ocupă cea mai mare suprafaţă în cadrul celor mai mari 50 de centre comerciale din ţară este reţeaua franceză Carrefour, care deţine magazine în 18 dintre aceste proiecte. Calculat ca suprafaţă, Carrefour are magazine pe circa 150.000-200.000 mp, aproximativ 10% din total.
Un alt chiriaş important din rândul hipermar keturilor sunt şi cei de la Auchan, care au toate cele şapte magazine de pe piaţă în cadrul unor malluri sau parcuri comerciale, în timp ce Kaufland, cel mai mare jucător de pe acest segment, nu este prezent deloc în acest gen de proiecte, preferând dezvoltările proprii în care să fie realizat magazinul lor şi o mică galerie comercială cu patru-cinci chiriaşi.
Bricostore este de asemenea prezent cu circa şapte magazine în aceste proiecte, în timp ce Dedeman, liderul pieţei de bricolaj, are o strategie asemănătoare celor de la Kaufland, dez voltându-se în spaţii proprii în afara parcurilor comerciale integrate de către un investitor extern. Giganţii din fashion precum Zara, C&A sau New Yorker au bifat fiecare până în prezent cel puţin zece dintre aceste centre comerciale, în timp ce reţele locale precum Tina R sau Leonardo s-au extins de asemenea puternic în cadrul mallurilor şi parcurilor comerciale.
În materie de electronice şi electrocasnice, omul de afaceri Dan Ostahie a mers cu reţelele Altex şi Media Galaxy în circa jumătate dintre cele mai mari 50 de centre comerciale, în unele proiecte chiar alături de rivalii Domo şi Flanco.
Ce mai vine?
Topul va continua să se schimbe inclusiv de săptămâna aceasta, când este anunţată deschi derea proiectului Maritimo din Constanţa cu o suprafaţă de circa 50.000 de metri pătraţi.
În noiembrie vor fi deschise şi proiectele Electroputere Craiova, dar şi două parcuri comerciale mai mici în Botoşani şi Deva, în timp ce Iulian Dascălu pregăteşte un nou mall în cadrul Palas Iaşi, a cărui deschidere va avea loc cel mai probabil în prima parte a anului 2012.
Şi proprietarii ERA Oradea lucrează la o nouă etapă a proiectului, în timp ce şi în proiectul TOM din Constanţa vor fi realizate spaţii noi pentru a face loc retailerilor Kika şi Decathlon. În Bucureşti anul viitor ar trebui finalizat parcul comercial din proiectul Colosseum Chitila, în timp ce proprietarii proiectului Băneasa ar putea începe lucrările la o nouă fază de dezvoltare.
Centre comerciale noi ar putea fi livrate anul viitor în Botoşani (Uvertura) sau Constanţa (Corall), dar piaţa livrărilor se anunţă a fi mai săracă decât anul acesta.
Mai sunt profitabile aceste proiecte? Proprietarii Bucureşti Mall au obţinut anul trecut venituri medii de 36,9 euro/metrul pătrat lunar al proiectului, deşi nu au avut un grad de ocupare de 100%, astfel că nivelul mediu al încasărilor este uşor mai ridicat.
Există însă şi proiecte comerciale în care chiriile obţinute pentru fiecare metru pătrat nu depăşesc 5 euro lunar, cum este cazul Galleria Suceava, centrul comercial cu cele mai slabe rezultate dintre proiectele funcţionale.
Prin numărul centrelor comerciale construite piaţa locală pare acoperită, dar proiectele bine plasate, cu un design reuşit, costuri reduse şi un mix de chiriaşi adaptat specificului local îşi pot găsi loc în piaţă, iar mai mult ca sigur noi malluri vor apărea şi în următorii ani.
24 October 2011
