Piata terenurilor, schimbare de directie

Ultimii doi ani au reprezentat o transformare fundamentala pe piata terenurilor, trecandu-se de la tranzactiile speculative la cele destinate proiectelor imobiliare, apreciaza analistii CBRE

Conform directorului Asco Properties, Vlad Sabaus, solutiile de dezvoltare in Capitala vor fi spatiile industriale dezafectate, cladirile demolabile si parteneriatul public-privat

Preturile terenurilor vor creste sustinut in urmatoarele 12-18 luni, dar intr-un ritm mai scazut fata de anul trecut, datorita limitarii profitabilitatii investitiilor in raport cu preturile ridicate ale terenurilor, conform studiului CBRE

Piata terenurilor a cunoscut pe parcursul ultimilor doi ani o transformare fundamentala. Devenind un segment foarte generos, terenurile au depasit practica tranzactiilor speculative, directia spre care se indreapta fiind dezvoltarea proiectelor imobiliare, se arata intr-un studiu CB Richard Ellis.
Statistic, piata imobiliara locala se situeaza sub nivelul colegelor de tranzitie in momentul integrarii acestora. Pe sectorul terenurilor, in ceea ce priveste investitiile fata de Polonia, in anul premergator aderarii la Uniunea Europeana, Romania are un deficit de 700 milioane de euro.
Conform aprecierilor facute de Vlad Sabaus, managing director Asco Properties, foarte optimist si permisiv se arata viitorul pietei de birouri.

Pentru a atinge performantele Poloniei, real-estate-ul local ar trebui sa dezvolte cladiri business pe o suprafata de aproximativ 1,5 milioane mp, adica peste 70 de cladiri de tip American House.
Un deficit considerabil in raport cu surorile de integrare inregistreaza piata de retail. Pentru a ajunge din urma Budapesta, fata de care inregistreaza un deficit de 1,5 milioane metri patrati, retail-ul romanesc ar trebui sa dezvolte pana in momentul alipirii la statele europene trei complexuri de marimea Feeria.

Nici la nivelul sectorului spatiilor industriale Romania nu face rabat de la regula. Pentru a atinge nivelul Pragai inainte de integrare, spatiile industriale ce ar inconjura periferia Capitalei ar trebui sporite cu 1 milion de metri patrati.

Imobiliarul romanesc nu urmeaza modelul european

Potentialul interesant in raport cu tarile recent integrate nu este singurul factor menit sa diferentieze evolutiile pietei locale, apreciaza Vlad Sabaus.
Caracteristicile speciale ale imobiliarului romanesc fac din modelul european unul similar, dar nu obligatoriu de urmat.
Piata rezidentiala, implicit segmentul terenurilor, sunt considerabil influentate de practicile regimului comunist de a demola numeroase cartiere de case interbelice.

In ciuda unei oferte mari, cartierele aglomerate din interiorul orasului nu reprezinta o alternativa viabila la ansamblurile rezidentiale, ale caror standarde sunt incomparabil superioare apartamentelor vechi.

O alta consecinta a regimului comunist o reprezinta fabricile presarate pe intinsul orasului, ce creeaza premise de dezvoltare.
Poate cea mai pregnanta caracteristica a fondului imobiliar romanesc este reprezentata de proiectele neterminate surprinse de momentul '89, subliniaza Sabaus.
Un factor ce a capatat amploare in ultimii ani in sfera imobiliarului romanesc este definit de retrocedari, ale carei urmari au dus la faramitarea fondului agricol.

Citeste articolul integral in Curierul National