Rezultatele economice ale României sunt notabile, comparativ cu restul ţărilor din Uniunea Europeană. Creşterea economică din prima jumătate a acestui an a fost catalogată drept solidă, producţia industrială şi exporturile cresc, investitori din diferite domenii se arată interesaţi de România şi totuşi, piaţa imobiliară nu reuşeşte să se redreseze. Acest context pare să dea dreptate specialştilor care susţineau că inerţia acestui segment este atât de mare încât va fi printre ultimele pieţe ieşite din criză.
În primele două trimestre ale acestui an, creşterea PIB a fost de 1,8%, respectiv 1,4%, printre cele
mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Dar aceste rezultate se bazează în principal pe creşterea producţiei industriale şi a exporturilor. În acest tablou al creşterii economice,
segmentul imobiliar joacă un rol insignifiant. Piaţa locală de real-estate nu pare să îşi fi regăsit încă un ritm suficient de bun pentru a se redresa. Cu toate acestea, cele mai bune
perspective sunt pentru cei care au investit în terenurile agricole.
„Construcţiile şi retailul au continuat să înregistreze evoluţii dezamăgitoare. În trimestrele următoare este de aşteptat ca agricultura să susţină creşterea economică, estimată de diverse instituţii financiare la aproximativ 2% pentru 2013. Fondurile de investiţii ce monitorizează România în 2013 sunt cu precădere fonduri care caută să îmbunătăţească profilul proiectelor achiziţionate şi fonduri oportuniste, care nu pot oferi preţuri ridicate din cauza randamentelor mari pe care trebuie să le obţină pentru investitori”, arată oficialii Jones Lang LaSalle.
Pe piaţa birourilor, clienţii sunt tot mai greu de fidelizat
Chiar şi segmentul birourilor, care părea să fie cel mai dinamic din tabloul imobiliar local, se luptă cu o situaţie dificilă. După ce toată lumea a pus accent pe clădirile de cea mai înaltă calitate, gândite în aşa fel încât să reducă puternic costurile de întreţinere, continuă să se simtă o preferinţă puternică a chiriaşilor pentru relocare către spaţii secundare.
„Anul acesta, investitorii au preferat mai degrabă proprietăţile secundare celor prime. Ei caută spaţii care pot fi îmbunătăţite printr-un management eficient. În Bucureşti se estimează o rată de neocupare de aproximativ 15%, ceea ce reprezintă o uşoară descreştere faţă de trimestrul anterior. În zonele de Nord, Băneasa şi Pipera Nord, siunt cele mai mari rate de neocupare, peste 35%. În zona centrală, rata de neocupare este sub 10%, iar în zona centru-vest sub 5%”, arată acelaşi studiu.
Perspectivele sunt însă îmbucurătoare, pentru că numărul companiilor internaţionale care doresc să deschidă birouri în România este în creştere. Cu atât mai important este că acestea companii nu vizează doar extinderea activităţii, cât şi relocarea unor operaţiuni din alte ţări.
Mallurile sunt afacerile imobiliare cu cel mai mare succes, în această perioadă
Pe segmentul spaţiilor comerciale însă, lucrurile stau mult mai bine. comportamentul consumerist al românilor face ca retailerii să fie în continuare foarte interesaţi de închirierea de spaţii comerciale. Totuşi, criza se face resimţită şi în acest segment, în sensul că doar proiectele de calitate se dovedesc a fi viabile, spre deosebire de anii dinaintea crizei.
„Prin urmare, cererea pentru spaţii în cele mai de succes malluri este mare, acestea reuşind să menţină rate de neocupare scăzute şi să îşi înnoiască în mod constant oferta prin introducerea unor branduri sau unor servicii noi. Retailerii sunt dispuşi să analizeze proiecte noi de centre comerciale doar dacă acestea au toate ingredientele necesare pentru a avea succes”, arată statisticile Jones Lang LaSalle.
În general, chiriile pe care trebuie să le achite ocupanţii spaţiilor comerciale variază între 55-65euro/m2/lună. Cele mai mari chirii sunt obţinute în AFI Palace Cotroceni şi Băneasa Shopping City, considerate a fi centrele comerciale dominante din România. Până la sfârşitul acestui an ar trebui să asistăm la inaugurarea Promenada Mall în Bucureşti, dezvoltat de Raiffeissen Evolution şi AFI Palace în Ploieşti, dezvoltat de AFI Europe.
CITEŞTE ŞI: România iese încet din criză. Românii, poate mai
târziu
25 November 2013
