Una dintre schimbările posibile din noul Cod Fiscal se referă la penalitatea de nedeclarare. Aceasta este una dintre măsurile pe care Guvernul a mai încercat să le aplice, dar a fost vehement combătută de comunitatea oamenilor de afaceri. Motivul acestora a fost faptul că ea ar avantaja în mod exclusiv statul şi ar subjuga contribuabilii. Lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât toate modificările aduse Codului Fiscal se fac într-o lipsă totală de transparenţă.

34800-jyij.jpgNoul Cod Fiscal se dezbate, momentan, în spatele uşilor închise şi urmează să fie supus dezbaterilor publice în momentul în care se ajunge la o formă finală. Cu toate acestea, câteva ciorne ale acestuia au scăpat în presă, iar una dintre ele cuprindea şi Penalitatea de Nedeclarare. Aceasta presupune că orice persoană fizică sau firmă care nu îşi declară sau îşi declară greşit impozitele datorate statului sunt pasibile de o „penalitate de nedeclarare” de cel puţin 10% din sumă. Acest procent poate creşte însă până la 100%, dacă datoria rezultă din evaziune.

„Pentru a deveni pasibile de plată, persoanele fizice sau juridice trebuie să fie descoperite de Fisc şi să aibă datorii mai mari de 50 de lei. Pe lângă această sancţiune numită Penalitatea de Nedeclarare, ele vor fi constrânse în a-şi achita şi plăţile datorate, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente datoriilor”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro avocat Ionel Bălănescu, specializat în drept civil.

Veniturile obţinute prin evaziune fiscală sunt aspru sancţionate

Există însă şi o limită maximă pe care o poate atinge cuantumul penalităţii: 100.000 de lei, respectiv echivalentul a 22.200 euro. Limita se aplică doar contribuabililor care au obţinut venituri oneste. Pentru cei care au obţinut veniturile din evaziune fiscală, penalitatea de nedeclarare nu are limită superioară şi va fi majorată automat la 100%. Acest demers implică şi prezenţa Judecătoriei, care trebuie să constate actul de evaziune.

„Prin implicarea organelor judiciare, Guvernul a rezvolvat una dintre marile probleme pe care mediul de afaceri le avea cu această penalitate. La începutul acestui an, atunci când s-a încercat pentru prima oară introducerea acestei norme, numeroase organizaţii importante au contestat faptul că penalitatea se stabilea doar prin decizie de impunere, nu ca urmare a unei inspecţii fiscale, precum şi faptul că actul de evaziune trebuia să fie constatat doar de autoritatea fiscală, nu prin hotărâre judecătorească”, continuă avocat Ionel Bălănescu.

Guvernul îşi creează un context fiscal în care să fie favorizat, în detrimentul contribuabililor

Un alt motiv pentru care oamenii de afaceri au boicotat implementarea penalităţii este că ea ar avea ca scop compensarea eventualelor pierderi bugetare care ar putea fi generate prin micşorarea la 0,02% a dobânzii de întârziere la plată.

„Reducerea dobânzii de întârziere, în contextul penalităţii de nedeclarare, reprezintă un avantaj exclusiv al bugetului de stat. Statul îşi creează pârghiile necesare pentru a plăti o dobândă mai mică atunci când nu îşi respectă obligaţiile faţă de contribuabili. De cealaltă parte, contribuabilii vor plăti atât dobânda şi penalităţile de întârziere, precum şi această nou introdusă penalitate de nedeclarare”, au arătat oficialii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Schimbările aduse Codului Fiscal se fac, momentan, fără consultarea mediului de afaceri sau a publicului general, fapt care a ridicat mai multe întrebări asupra calităţii întregului act normativ. Oamenii de afaceri au tras mai multe semnale de alarmă prin care au subliniat importanţa consultării între părţi, într-un asemenea demers.

„Retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice a proiectelor Codului Fiscal şi a celui de Procedură Fiscală înainte de consultarea mediului de afaceri şi a altor părţi afectate generează suspiciuni serioase cu privire la conţinutul final al acestor documente. Procesul de rescriere a Proiectului de Cod Fiscal trebuie să fie unul transparent şi deschis”, au arătat organizaţiile reunite în Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Proiectul Noului Cod Fiscal, aşa cum arăta el înainte de retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor, presupune schimbări majore şi la schema de impozitare a proprietăţilor. Printre principalele modificări care ar putea fi aduse se numără retragerea impozitării progresive pentru cei care deţin mai multe locuinţe, precum şi posibilitatea oferită primăriilor de a majora anual cu 50% impozitele şi taxele loacale.

CITEŞTE ŞI: Impozitul pe proprietate, modificat radical de la 1 ianuarie 2015


5 August 2014