3,64 euro/mp - aşa au evaluat „experţii" imobiliari ai Academiei Române valoarea moşiei Băneasa-Dămăroaia donată de Iosefina Stoicescu. Potrivit Uniunii Naţionale a Notarilor Publici însă, la momentul vânzării valoarea de circulaţie a terenului în cauză era de 536,25 milioane euro, adică 1300 euro/mp.
Potrivit raportului Curţii de Conturi, patrimoniul Academiei Române a fost astfel prejudiciat cu
peste jumătate de miliard de euro. Fapta prezintă indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale, instituţia sesizând organele de urmărire şi cercetare penală.
„Patrimoniul Academiei Române a fost prejudiciat cu peste 500 milioane de euro prin cesionarea, în februarie 2008, a drepturilor aferente unui teren, situat în zona Băneasa-Dămăroaia, în suprafaţă de 41,25 ha, la un preţ de numai 1,5 milioane euro (3,64 euro/mp), în condiţiile în care la data efectuării tranzacţiei, valoarea de circulaţie a terenului în cauză era de 536,25 milioane euro (1300 euro/mp) potrivit expertizelor tehnice oficiale realizate de specialişti în materie la solicitarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici", arată raportul.
Terenul în cauză a fost donat Academiei Române de Iosefina Stoicescu, încă din anul 1943, iar inspectorii Curţii de Conturi spun că „operaţiunea de cesionare de drepturi a fost în fapt un act de vânzare a terenului respectiv".
În urma auditului financiar au fost constatate şi abateri de la legalitate şi regularitate care au condus la identificarea de venituri suplimentare datorate bugetelor publice. Astfel, la Academia Română nu au fost evidenţiate şi nu au fost încasate venituri proprii în sumă de 322.000 lei, aferente perioadei 2007-2008, rezultate din gestionarea şi administrarea patrimoniului agrosilvic de către Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române.
Raportul mai arată că nu au fost rerespectate reglemetărilor contabile aplicabile şi a altor procedee legale cu privire la modul de întocmire a situaţiilor financiare, fiind constatate nereguli privind modul de gestionare şi inventariere a patrimoniului.
„Tradiţia" subevaluării
Se pare că în cazul Academiei Române subevaluarea patrimoniului este deja tradiţie. În raportul pe 2008, Curtea de Conturi semnala mai multe abateri de la legalitate în ceea ce priveşte inventarierea patrimoniului.
Inspectorii arătau că prevederile legale privind realitatea şi exactitatea evidenţelor contabile şi ale bilanţului contabil nu au fost respectate. Astfel, potrivit raportului, nu au fost reflectate în bilanţul contabil şi nici nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale, respectiv toate terenurile agrosilvice redobândite în proprietate, pentru care instituţia deţine titluri de proprietate, iar pe de altă parte din cauza faptului că valoarea contabilă a activelor fixe corporale de natura construcţiilor, terenurilor, precum şi a unor active corporale în curs de execuţie deţinute în patrimoniu diferă semnificativ de valoarea justă a acestora, întrucât nu a fost efectuată reevaluarea în conformitate cu reglementările legale.
Spre exemplu, 20 terenuri în suprafaţă totală de 5.881,89 ha aveau valoarea contabilă totală de numai 0,22 lei!
De asemenea, terenul şi imobilul în care se află sediul instituţiei din Calea Victoriei nr. 125 nu au fost înregistrate distinct în contabilitate, nefiind nici inventariate distinct, iar clădirea din Calea Victoriei nr. 194 a fost înregistrată în evidenţa contabilă cu numai 13 lei!
Patrimoniul Academiei Române este administrat de Fundaţia „Patrimoniu", înfiinţată în 2005. Consiliul Director al fundaţiei este alcătuit din: prof. Alexandru T. Bogdan, prof. Sergiu Chiriacescu, prof. Ion Dogaru, prof. Valeriu Ioan-Franc, prof. Victor Giurgiu, prof. Marian Ianculescu, prof. Napoleon Pop şI prof. Gheorghe Sin.
55 de imobile şi 89 ha teren intravilan
Patrimoniul Academiei Române numără 55 de imobile, dintre care 43 în Bucureşti, câte două în Constanţa, Ploieşti şi Roşiorii de Vede şi câte unul în alte şase localităţi. Împreună, imobilele însumează 10.000 de metri pătraţi construiţi, compunând 314 apartamente cu 941 de camere, potrivit unei prezentări a secretarului general acad. Ioan Păun Otiman, postată pe site-ul Academiei.
Se adaugă 89 de hectare de teren intravilan, din care mai mult de jumătate în Bucureşti, 8.744 de hectare de teren agricol, 21.464 de hectare de păduri, 12.000 de hectare de păşuni alpine şi 329.622.000 de titluri financiare (acţiuni, obligaţiuni, rente perpetue şi bonuri).
Academicianul precizează că, în profida unor eforturi şi demersuri susţinute, Academia Română nu a reuşit să recupereze patrimoniul constituit în perioada 1860-1948. Singura componentă a patrimoniului în care s-au obţinut reconstituiri importante este fondul funciar (92%). Totodată, acad. Ioan Păun Otiman deplânge soarta imobilelor din Bucureşti pe care Academia Română le are în folosinţă pe care au pus ochii „o «ploaie» de foşti proprietari, în fapt, mercenari corupţi".
1 March 2011
