Germania lucrează, în spatele uşilor închise, la un plan de "default dur" al Greciei. Asta presupune că băncile şi fondurile de pensii ar trebui să îşi asume pierderi de 60%, ceea ce duce la o reacţie în lanţ în sudul Europei, care nu a reuşit încă să găsească măsuri eficiente de protecţie.
Noile decizii referitoare la viitorul Greciei vor fi luate zilele acestea, în urma unei delegaţii formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional. Aceştia au anunţat deja că Grecia va primi următoarea tranşă de împrumut, de 8 miliarde euro, în luna noiembrie, după ce rapoartele vor fi avizate de miniştrii Finanţelor din Zona euro şi de Consiliul Director al FMI.
„Multe s-au întâmplat din iulie. Grecia nu şi-a respectat angajamentele, astfel încât putem considera că reevaluarea în scădere a datoriilor cu 21% nu mai este suficientă", a spus una dintre sursele implicate.
Băncile trebuie să se pregătească pentru ce este mai rău
Între timp, ministrul german de Finanţe avertizează băncile din zonă că trebuie să se pregătească cu suficient capital pentru a suporta, la nevoie, pierderi mai mari. La Berlin, circulă estimări privind o reducere de 60% a datoriilor către creditorii privaţi. O asemenea mişcare este de natură să destabilizeze sectorul bancar la nivel european.
„Poate avea loc un efect al bulgărelui de zăpadă. Pieţele îşi vor îndrepta instantaneu atenţia asupra Portugaliei, unde randamentul obligaţiunilor pe doi ani a ajuns la 17%", a declarat Andrew Roberts, director în domeniul creditelor la RBS, citat de Mediafax.
Obligaţiunile Greciei pe termen de zece ani sunt tranzacţionate cu un discount de 60% pe piaţă, dar băncile europene nu trebuie să revizuiască în scădere activele, atât timp cât nu are loc un default oficial, iar datoriile fac parte din portofoliul de împrumuturi pe termen lung.
„Ar fi un dezastru, un semnal că plasamentele în obligaţiuni suverane nu sunt sigure. Investitorii îşi vor retrage plasamentele din Portugalia, Irlanda, Spania şi Italia", consideră Marcel Alexandrovici, analist la Jefferies Fixed Income.
Tocmai din cauză că aceste schimbări implică atât de multe riscuri, există şi voci puternice care se opun lor. De exemplu, Franţa şi Banca Centrală Europeană.
„Ei ştiu că băncile au nevoie de timp pentru a se adapta. Nu cred că Europa va apăsa pe trăgaci", a adăugat Alexandrovici.
Totuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-au angajat să facă tot ce va fi necesar pentru garantarea recapitalizării băncilor şi un plan pentru susţinerea în continuare a Greciei şi a Zonei euro până la sfârşitul acestei luni.
CITEȘTE ȘI: Franţa şi Germania nu se înţeleg asupra soluţiilor comune de redresare a băncilor
12 October 2011
