Un oraş în care oriunde te-ai afla, să ai un spaţiu verde la cel mult 300 de metri de tine. Un oraş în care totul este atât de bine organizat încât nu ai nevoie de maşină. Un oraş gândit pentru plimbări pe jos, sau cu bibicleta, pentru relaxare şi pentru un trai sănătos. Pentru România, toate aceste lucruri par utopie pură, însă ţările civilizate ale lumii nu doar că se gândesc, dar deja au construit oraşele viitorului. Locuri în care generaţiile actuale să se simtă bine, dar care să servească drept un uriaş avantaj pentru generaţiile viitoare, care se vor naşte şi vor creşte într-un loc în care bunăstarea locuitorilor este esenţială.

34109-0swo.jpgTrei oraşe au reuşit să se distingă, pe lista celor care oferă un înalt standard de viaţă: Viena, Stockolm şi Londra. Oficialii acestora au demonstrat că oraşele deştepte, cele care oferă un grad înalt de confort locuitorilor, au nevoie de două lucruri: spaţii verzi şi metode sustenabile de transport. O teorie simplă, dar nu tocmai uşor de aplicat. Pentru a se ajunge la acest punct, este nevoie de o schimbare radicală a modului în care oraşele funcţionează acum.

„Numărul mare al celor care locuiesc în suburbii a forţat locuitorii să facă drumuri lungi pentru orice şi să fie foarte dependenţi de maşini. Trebuie să construim noi zone rezidenţiale care să permită o densitate mare de locuitori, să fie de calitate, să aibă blocurile pe exterior şi generoase spaţii verzi pe interior, accesibile oricui. Astfel, oamenii îşi vor dori să meargă pe jos sau cu bicicleta” a declarat Maria Vassilakou, vice-primarul Vienei şi responsabilul de urbanism, trafic şi transport al oraşului.

Viena a fost desemnat drept „Cel mai bun oraş” timp de patru ani consecutivi

În acest sens, oficialii vienezi au început deja discuţiile cu dezvoltatorii imobiliari şi există în plan construcţia de 120.000 noi locuinţe în următorul deceniu. Iar în Viena, aceste planuri sunt mai mult decât promisiuni. Sunt mai degrabă garanţii ale viitorului. Iar acest lucru a fost recunoscut la nivel internaţional în ultimii ani, când capitala austriacă a câştigat numeroase premii. Sondajul The Mercer Quality of Living a clasat Viena drept „Cel mai bun oraş” de patru ori consecutiv, între anii 2009 şi 2012, iar strategul american Boyd Cohen a numit recent capitala Austriei drept cel mai deştept oraş din lume, pentru principiile pe care le foloseşte în urbanizare.

„Oraşele sănătoase sunt construite pe ideea accesibilităţii: conectarea spaţiilor publice cu parcurile şi zonele verzi. Un loc sănătos este acela în care oamenii pot să se bucure de viaţă, iar dacă se bucură de viaţă, atunci îşi folosesc picioarele”, continuă Maria Vassilakou.

Dar dacă specialiştii în mediu aplaudă demersurile Vienei, locuitorii nu sunt întotdeauna mulţumiţi. De exemplu, planul de a reduce drumurile cu maşina până la doar 20% din totalul actual în următorii 10 ani a stârnit controverse.

„Nu toată lumea va câştiga, ca rezultat al demersului de încurajare a pietonilor. Dar sunt ferm convinsă că, pe măsură ce oraşele devin mai dens populate, rolul spaţiilor verzi este cu atât mai important. Trebuie să remodelăm spaţiul public în aşa fel încât să fie nu doar reprezentativ şi frumos, dar şi practic”, continuă oficialul vienez.

Soluţiile pentru un viitor mai bun nu sunt întotdeauna satisfăcătoare, în prezent

Spaţiile verzi sunt la fel de importante şi pentru Stockholm, care în 2010 a fost numită de către Comisia Europeană drept prima Capitală Verde a Europei. Acolo, o treime din toate drumurile din cursul săptămânii sunt parcurse pe jos.

„Când eşti în oraş, azi, nu eşti niciodată mai departe de 300 de metri de un spaţiu verde sau de luciul unei ape. Acesta este un lucru important pentru noi. Dorim să construim în continuare ceea ce noi numim o moştenire verde şi albastră”, a declarat Staffan Ingvarsson, vice CEO Stockholm.

Londra urmează acest trend şi susţine cu tărie beneficiile spaţiilor verzi. Oraşul este deja cunoscut pentru politica de a reduce traficul, prin taxarea şoferilor în diverse situaţii. De exemplu, noul Heron Tower, un zârgie nori cu 40 de etaje, are alocate doar şase locuri de parcare.

„Noi nu creăm spaţii de parcare, ci spaţii rezervate bicicliştilor. Încurajăm cetăţenii să folosească mijloacele de transport în comun, să meargă cu bicicleta sau pe jos. Unul dintre indicatorii cruciali si calităţii vieţii într-un oraş sunt spaţiile verzi. Londra este deja un oraş verde. Parcurile sunt permanent îmbunătăţite, iar noi suntem angajaţi chiar acum într-o iniţiativă uriaşă de plantare a copacilor”, a declarat Sir Edward Lister, oficial Greater London Authority.

Momentan, poate că acestea nu sunt cele mai comode soluţii pentru nişte locuitori dependenţi de maşina personală. Dar privind ansamblul, reiese clar un viitor mai bun: mai puţine emisii de carbon, mai multă mişcare, un aer mai curat, deci şi locuitori mai sănătoşi.

CITEŞTE ŞI: Povestea companiei care mobilează oraşe după standarde ecologice


21 May 2014