România va fi reorganizată în urma analizei a zece specialişti, din mediul universitar şi academic. Regiunile ţării şi oraşele reşedinţă ar putea fi fixate în următoarele două luni, însă proiectul va ajunge în Guvern abia la vară, conform declaraţiilor vicepremierului Liviu Dragnea.

29604-romania.jpgReorganizarea teritorială a României se va face conform recomandărilor unui grup de zece experţi din mediul universitar şi academic. Însă aceştia nu vor stabili singuri toate detaliile, ci se vor consulta atât cu un grup de politicieni (aleşi locali şi reprezentanţi ai partidelor), precum şi cu un grup de lucru al societăţii civile (reprezentanţi ai principalelor patronate din sindicate şi ONG-uri).

„Avem deja o listă cu şapte specialişti, căutăm încă trei. Ei vor propune profilul viitoarelor regiuni, numărul lor, regimul autonomiei, competenţele, statutul aleşilor, sistemul electoral, modul de finanţare şi propuneri referitoare la stabilirea reşedinţelor”, a declarat Liviu Dragnea.

Se vor organiza întruniri săptămânale, astfel că vicepremierul consideră că va avea mai multe informaţii până la Paşte. Acesta consideră că, prin acest proces, se va simplifica birocraţia şi a subliniat că, odată cu regionalizarea, cetăţenii nu trebuie să schimbe niciun act – carţile de identitate şi actele de proprietate vor rămâne la aceleaşi.  

„Dacă o firmă sau o persoană are un cat semnat la Bucureşti, nu mai trebuie să meargă în Capitală, ci se duce în reşedinţa regiunii. Mulţi angajaţi din ministere vor fi daţi afară, pentru că postul necesar nu mai este necesar aici, ci în teritoriu”, a explicat vicepremierul.

Miza reorganizării teritoriale: banii şi puterea atribuite guvernanţilor regionali

Cu toate acestea, aparatul birocratic nu pare să se reducă: autorităţile locale şi judeţene vor răspune unor superiori regionali, căci noile zone vor urma indicaţiile unui mini-parlament regional şi ale unui prefect. Mai mult, aceşti guvernanţi regionali vor fi cei care vor stabili cum se alocă fondurile la nivelul întregii zone, astfel că, odată cu sume importante, vor primi o uriaşă putere de decizie.

În urma procesului de regionalizare, se doreşte dezvoltarea economică a fiecărei regiuni, astfel încât fiecare să deţină cel puţin un aeroport internaţional, un spital regional, un centru de afaceri, o universitate recunoscută pe plan internaţional, precum şi un centru sportiv polivalent. Însă reşedinţele acestor regiuni vor fi extrem de disputate, deoarece aici se va stabili puterea politică şi de aici se vor aloca fonduri. Vicepremierul a subliniat că deocamdată nu se ştie câte regiuni vor fi stabilite în urma analizei şi nici care vor fi oraşele reşedinţă.

Soarta judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna rămâne un subiect aprins, la fel ca în urmă cu doi ani, când UDMR insista ca aceste judeţe să reprezinte o singură regiune. Vicepremierul a subliniat însă că, la momentul acesta, un lucru e sigur: cele trei judeţe nu vor reprezenta o regiune.

 

NU RATA Top zece judeţe cu cei mai mulţi restanţieri la bănci


 

21 februarie 2013