oomul rezidential din aceasta zona este pe cale sa fie stopat, insa nu doar din cauza noroiului.
Ofamilie de intreprinzatori, venita din Buzau (sa-i spunem familia Ionescu), a cumparat in anul 2000 o casa intr-unul dintre ansamblurile rezidentiale din Pipera. Erau multumiti, chiar fericiti de noul mod de viata burghez dus la periferia orasului. Pentru ca, trebuie sa recunoastem, viata la curte are mult mai multe avantaje comparativ cu viata de la bloc. Problemele au inceput sa apara insa in scurt timp si din toate partile. In 2002, o casa care abia implinea cinci ani a inceput sa dea semne de oboseala. Clapetele antirefulare incepeau sa cedeze la fiecare ploaie mai mare, pe alocuri se cernea tencuiala de pe pereti sau aparea igrasia, iar din 2003 au devenit tot mai frecvente penele de curent, zona fiind in plina expansiune rezidentiala si nu numai.
Pe langa toate acestea, familia Ionescu a mai descoperit si cat poate fi de dificil sa cresti un copil intr-o zona cu transport public slab dezvoltat. In momentul in care juniorul familiei a
ajuns la varsta la care poate fi trimis la gradinita, au constatat ca e foarte greu sa asiguri transportul copilului dinspre, dar mai ales catre casa. „Am preferat bona, dar am constatat ca
nici asta nu era o solutie fericita. Am schimbat bona dupa bona, majoritatea refuzand sa vina in Pipera pentru ca nu aveau cum sa se deplaseze. Apelam la cunostinte si amici cu masina sa ne
aduca bona acasa. Nici taximetristii nu veneau la apeluri, spuneau ca-si distrug masinile“, isi aminteste capul familiei. Deznodamantul a venit de la sine. In 2006, satui de viata la tara,
membrii familiei Ionescu au vandut casa din Pipera, la pret dublu fata de cel de achizitie, si s-au mutat in Bucuresti, in zona Unirea (la Fantani).
Problemele precum cele pe care le-a intampinat familia Ionescu fac parte din cotidianul vietii pentru cei care locuiesc in zone de tip Pipera. Unii rabda, in asteptarea unei imbunatatiri a
conditiilor de trai, iar altii, precum familia despre care am vorbit, „demisioneaza“ si se intorc in Bucuresti. Agentii imobiliari sustin ca multe case din zonele de intensa dezvoltare de la
periferia Capitalei si-au schimbat proprietarii de doua sau chiar trei ori.
Voluntari: dezvoltare imobiliara conditionata
Marturia unui fost locatar din Pipera si migratia locuitorilor - spre alte ansambluri rezidentiale de la periferie sau spre oras - nu sunt suficiente insa pentru a contura imaginea vietii in
cartierele de lux de la marginea Bucurestiului. Sunt multi locuitori care, in pofida noroiului, a strazilor cu cratere, a lipsei unor dotari urbane (transport public, servicii, utilitati) sunt
satisfacuti de alegerea facuta. Dan Apostol, proprietarul unei case situate tot intr-un ansamblu rezidential, spune ca este multumit de alegerea facuta si de modul de viata dus. Din pacate,
recunoaste acesta, in ansamblu e vopsit gardul, iar afara-i leopardul. „Avem asfalt si strazi acceptabile in interiorul cartierului, dar cum iesim afara dam peste gropi si noroi. Nu mai zic de
infrastructura edilitara care exceleaza prin absenta“, spune Dan Apostol.
Un seminar desfasurat saptamana trecuta, dedicat dezvoltarii orasului Voluntari, a adus un val de noi sperante pentru toti locuitorii zonei: primarul Costel Pandele vrea sa stopeze viitoarele
investitii rezidentiale in zonele lipsite de utilitati. „Daca primarul Pandele (al orasului Voluntari - n.r.) va realiza doar un sfert din planurile anuntate pentru dezvoltarea orasului, eu as
fi mai mult decat multumit“, afirma Dan Apostol.
Care sunt proiectele edilului din Voluntari? Cum le va pune in practica? Primarul Costel Pandele este sigur pe el: „In momentul în care vine cineva si ne spune ca vrea sa faca un proiect
imobiliar, il vom intreba in cat timp va fi finalizat acesta. Vom vedea apoi daca, pana la finalizarea proiectului, primaria are resursele pentru implementarea infrastructurii în zona unde va
fi realizat proiectul. Daca se poate, vom elibera autorizatia de constructie“. In cazul in care autoritatile locale nu au posibilitatea implementarii infrastructurii pana la finalizarea
proiectului, autorizatiile de constructie vor fi eliberate doar daca dezvoltatorii vor introduce în contractul de vânzare a locuintelor o clauza prin care beneficiarii se vor putea muta în
imobile doar dupa finalizarea lucrarilor de infrastructura. Mai mult decat atat, Pandele a precizat ca, în vederea realizarii infrastructurii din Voluntari, primaria va accesa în acest an
credite în valoare de 80 milioane euro. Printre proiectele pe care primaria le are în vedere pentru acest an sunt un bulevard cu trei benzi pe sens si constructia unei statii de epurare.
Bucurie pentru unii, tristete pentru altii. Investitorii, mai ales cei particulari, care vor sa-si construiasca acolo case, ar putea sa nu poata obtine autorizatie de construire daca zona in
care detin teren nu se afla in planurile de echipare urbana ale primariei Voluntari. Acest lucru ar putea stopa ritmul de noi constructii din Pipera-Voluntari si ar putea duce la scumpirea
zonelor aflate in planurile de dezvoltare a orasului.
Electricitatea, luxul cartierului de lux
In afara de aceasta decizie administrativa, o serie de retele edilitare - in particular cele de curent electric - deja nu mai fac fata solicitarilor actualilor consumatori. Intr-un top al celor
mai enervante aspecte ale vietii la curte intr-o zona de dezvoltare rezidentiala poate fi trecuta cu siguranta problema furnizarii curentului electric. Desi conectarea la reteaua electrica este
mai rapida si mai ieftina comparativ cu aductiunea de gaze, apa sau canal, in zona Ilfov existenta unui stalp de electricitate nu garanteaza decat livrarea de curent… discontinuu.
Reteaua electrica din zonele periferice ale Capitalei da cele mai multe batai de cap rezidentilor de aici. Specialistii in piata energetica spun ca retelele din zona au fost realizate cu zeci
de ani in urma si au fost capacitate la nevoile din acea vreme ale localitatilor respective; adica un consum casnic si agrar, in cadrul fermelor sau atelierelor.
Practic, ca si in cazul altor utilitati (apa, canal, gaze), extinderea retelelor de curent electric, dar mai ales marirea capacitatii s-au facut intr-un ritm mult inferior dezvoltarilor
imobiliare din zona. Ansamblurile rezidentiale au crescut intr-un ritm alert in toate zonele de langa oras. Dar innordul si nord-estul Capitalei s-au construit cele mai multe locuinte, cladiri
de birouri, centre logistice si comerciale, toate acestea supunand furnizorul de electricitate unui val de noi solicitari.
Analistii in piata energetica afirma ca problemele retelelor electrice nu tin de gradul de acoperire, ci de capacitatea de a asigura necesarul de energie solicitat de clientii din zona. Daca
societatile din sistemul energetic ar fi investit in dezvoltarea capacitatilor, nu doar a sistemului de distributie, probabil ca astazi clientii din acele zone, dar si din Bucuresti, nu s-ar fi
confruntat cu desele pene de curent.
Cele mai mari probleme le intampina consumatorii care locuiesc in ansamblurile rezidentiale din Voluntari (Pipera) si Tunari. Un factor in plus care duce la inrosirea firelor de curent electric
este lipsa distributiei de gaze in multe zone de la periferia Capitalei. Dezvoltatorii institutionali si particularii au fost nevoiti sa se adapteze situatiei si au mers pe solutiile bazate pe
curent (centrale individuale de incalzire electrice, plite de gatit electrice), fapt care solicita serios si asa incarcata retea de electricitate. In lipsa gazelor, chiar si noile mari
dezvoltari rezidentiale, aflate acum in diverse faze de constructie, merg pe solutii electrice.
Dat fiind ritmul actual de constructii si intentiile de construire anuntate de catre dezvoltatori, viitorul electric al zonelor periferice nu suna deloc bine. In lipsa unor investitii pentru
marirea capacitatilor de generare a curentului electric si pentru extinderea celor de gaze, boomul actual trait de zonele rezidentiale de la periferia Caitalei ar putea fi stopat pe termen
nedeterminat.
5 February 2008
