Sute de mii de români continuă lupta pentru supravieţuire, în timp ce băncile care le-au dat cu uşurinţă credite în perioada de glorie, le cer lunar banii datoraţi. De la cei care pur şi simplu nu mai au cum să îşi plătească datoriile, băncile au confiscat bunuri, de la cele mai mărunte, precum laptopuri şi televizoare, până la cele vitale, precum locuinţa. Acum însă, instituţiile financiare şi-au dat seama că nu pot valorifica ceea ce au confiscat. Aşa că s-au alăturat, în postura de păgubiţi, chiar clienţilor pe care i-au deposedat de bunuri. Cu toate acestea, executările silite continuă.

33303-g6t.jpgPotrivit celor mai recente date oferite de BNR, numărul clienţilor datornici, la sfârşitul lunii ianuarie, a urcat la 695.000 de clienţi. Cumulat, ei datorează băncilor aproximativ 2 miliarde de euro. Toţi au deja întârzieri mai mari de 90 de zile la plată, iar băncile i-au trecut la categoria „pierderi”. Acolo sunt încadraţi toţi clienţii despre care băncile cred că au şanse aproape nule de a-şi reveni din punct de vedere financiar, în aşa fel încât să continuă să îşi plătească ratele.

„Datoriile vehiculate de BNR reprezintă trei sferturi din volumul total al restanţelor acumulate de populaţie în privinţa achitării ratelor de credit. Astfel se ajunge la un total de 2,5 miliarde de euro, cu peste 20% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, a declarat pentru IMOPEDIA.RO Marius Stroe, analist financiar.

Clienţii cu întârzieri de peste 90 de zile la plata creditului pot aştepta executarea silită în orice clipă

Din momentul în care un client bancar este trecut la pierderi, instituţiile financiare demarează procedurile de recuperare a banilor. Acest lucru se traduce prin executarea silită a clienţilor. Acest lucru ar trebui să le recupereze băncilor măcar o parte din sumele pierdute, numai că întregul proces de vânzare a bunurilor executate este atât de anevoios încât depăşeşte adesea abilităţile bancherilor.

„De multe ori, proprietăţile executate silit au nevoie de îmbunătăţiri, pentru a putea deveni vandabile. Unele au nevoie de repoziţionare. Oricum, implică investiţii suplimentare. Iar băncile văd acest lucru ca pe o creşterii a riscului, pentru că şi-ar mări expunerea. Aşa că păstrează proprietăţile aşa cum sunt, în loc să externalizeze procesul către piaţa imobiliară, în timp ce clienţii de la licitaţii sunt tot mai greu de găsit”, arată Gijs Klomp, managing director al Jones Lang Lassale.

Numai în luna ianuarie a acestui an, datoriile pe care le aveau posesorii de credite au crescut cu aproximativ 4 milioane de euro. Clienţii care s-au confruntat cu cele mai multe probleme sunt cei care au obţinut împrumuturi în valută. Este vorba despre un volum de 1,5 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ un miliard de euro este aferent celor care s-au împrumutat în moneda europeană, iar restul este însumat de cei care s-au împrumutat în franci elveţieni. Restanţele la creditele în lei s-au menţinut la un nivel constant, după ce o bună perioadă de timp au avut un avans rapid.

CITEŞTE ŞI: Drumul de la eşec la stabilitate, pe jumătate parcurs. Ce urmează în imobiliare?


17 March 2014