Banca Națională a României (BNR) este interesată de o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente și sustenabilă și nu intenționează să descurajeze creditarea, a punctat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la "Summer Banking Academy", potrivit Agerpres.
"Pentru că au fost suficient de multe interpretări în presă, în media, despre intențiile noastre trebuie să o spun de la început foarte clar aici în fața dumneavoastră că nu avem niciun gând să descurajăm creditarea. Dimpotrivă, vrem să o încurajăm. Căutăm și noi căi și așteptăm și de la dumneavoastră dezbateri pentru încurajarea creditării. Dar, într-adevăr, ne interesează o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente, sustenabilă și insist pe acest cuvânt, chiar dacă el este păsăresc, sustenabilă. De ce? Pentru că și o parte din dezintermediere, din scăderea creditării la care am asistat în ultimii doi ani, chiar trei ani, provine din faptul că unele credite nu au fost sustenabile. Deci s-au dus în direcții care nu aveau cum să continue. Discuțiile acum, și închei acest prim mesaj, sunt următoarele: cum să echilibrăm pe componente creditarea pentru ca ea să dureze, să contribuie ani buni de acum înainte la creșterea economică. Practic să preia, să devină unul din motoarele principale ale creșterii economice", a explicat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a reamintit că ”gradul de intermediere financiară din România, deși se plasează la cel mai scăzut nivel dintre țările membre ale Uniunii Europene, se menține pe un trend descendent (27 la sută la finele anului 2017, față de vârful de aproape 40 la sută atins în 2011)”.
Astfel, în opinia lui Mugur Isărescu, ”declinul intermedierii financiare s-a produs în condițiile în care, totuși, în ultimii ani s-au consemnat creșteri ale creditului acordat sectorului privat – circa 5 la sută în 2017 și peste 6 la sută în termeni anuali în ianuarie-mai 2018. Evoluția sugerează că, fără a fi determinant, efectul de numitor – creșterea economică alertă, bazată nu pe credit bancar, ci pe stimuli fiscali și pe măsuri de majorare a veniturilor – este relevant.
Importanți mi se par însă factorii care influențează dinamica și structura stocului de credite acordate sectorului privat. Aș menționa, în primul rând, procesul de curățare a bilanțurilor băncilor de credite neperformante, intensificat începând cu anul 2014, ale cărui efecte au contrabalansat, în proporție considerabilă, fluxul de credite noi.
Tendințele divergente ale componentelor creditului neguvernamental – dinamică anuală alertă a creditului în lei (peste 16 la sută pe parcursul anului 2018), în contrast cu declinul celui în valută și creștere semnificativ mai rapidă a creditului acordat populației (9,2 la sută) comparativ cu acel acordat companiilor nefinanciare (2,6 la sută) – scot în evidență și alți factori de influență.
În divergența observată la nivelul compoziției pe monede, un rol important a revenit procesului de dezintermediere transfrontalieră, care a contribuit semnificativ la contracția creditului în valută. În același sens au acționat măsurile prudențiale implementate în perioada 2011-2012, inclusiv la recomandarea Comitetului European de Risc Sistemic. Dispariția avantajului de cost al creditului în valută, o dată cu coborârea ratelor dobânzilor în lei la minime istorice și o mai bună percepție a riscului valutar au accentuat această tendință”, a punctat guvernatorul BNR, potrivit .
Mugur Isărescu a făcut unele precizări și în ceea ce privește creditul acordat companiilor nefinanciare. Astfel, guvernatorul BNR este de părere că ”creșterea modestă a creditului acordat companiilor nefinanciare aduce în discuție persistența unor vulnerabilități structurale, care limitează accesul firmelor la finanțarea bancară. Astfel, în anul 2016 – ultimul an pentru care sunt disponibile informații bilanțiere centralizate –, o treime dintre firme au raportat pierderi (aproximativ jumătate dintre acestea, pentru al treilea an consecutiv). În plus, 44 la sută dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. Iar o astfel de situație nu a constituit o particularitate a anului 2016, ci o constantă a ultimului deceniu, indiferent de faza ciclului economic: în medie, firmele care au înregistrat pierderi au reprezentat între 40 și 50 la sută din numărul companiilor active, iar ponderea firmelor cu un nivel al capitalizării sub limita reglementată a depășit 40 la sută.
Într-o discuție referitoare la dinamica încă modestă a creditului neguvernamental nu ar trebui pierdut din vedere nici rolul jucat de incertitudinea legislativă, creată de inițiative care vizau profilul de risc nu doar al creditelor viitoare, ci și al stocului existent (precum cele referitoare la darea în plată ori la rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elvețieni). În pofida faptului că prevederile acestora au fost atenuate în urma intervenției Curții Constituționale, climatul de incertitudine generat a afectat oferta de credite.
Dincolo de factorii obiectivi care au acționat în sensul limitării creditării și a căror contracarare nu stă în puterea băncilor, există și constrângeri a căror eliminare ține de acestea – este vorba în primul rând de pregătirea personalului bancar, în general, dar mai ales a celui implicat în activitatea de creditare”, a spus Isărescu.
Totodată, guvernatorul BNR și-a exprimat încrederea în identificarea unor măsuri care să contribuie la inversarea tendinței de dezintermediere financiară prin încurajarea unei creditări sănătoase. ”Nu mă refer doar la discuțiile pe marginea provocărilor și oportunităților activității de creditare, ci și la cele care vizează un rol mai activ al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM și multiplele dimensiuni ale activității bancare – guvernanță și model de business, evaluarea riscurilor și managementul acestora și chiar educație financiară”, a subliniat Mugur Isărescu.
26 June 2018
