Highlife - pe IMOPEDIA.ro


20 de ani. Atât a stat Monica Tatoiu în Drumul Taberei, vizavi de Parcul Moghioroş. Şi probabil că ar mai fi stat dacă soţul ei n-ar fi pus piciorul în prag.

Se întâmpla în urmă cu 14 ani, în 1996. Atunci, domnul Tatoiu s-a hotărât să cumpere un teren. A vrut să fie sigur că face o afacere bună, aşa că, timp de câteva zile, a făcut pe detectivul. După mai multe după-amieze petrecute în maşină, Victor Tatoiu a tras concluziile, şi-a ascultat intuiţia şi a ales zona perfectă. Cum în Iancu Nicolae nivelul de zgomot era prea mare, în zona Străuleşti ar fi trebuit să cheltuiască o avere pentru a  trage conducte pe sub lac, iar la ieşirea din Bucureşti spre Snagov traficul i-a ridicat de pe atunci semne de întrebare, domnul Tatoiu a făcut cea mai bună alegere: Cartierul Francez.  

„A stat vreo trei patru zile, a studiat pe vremea aia la notariatul din Amzei istoria acestor terenuri şi a decis ăsta-i locul!", îşi aminteşte Monica Tatoiu.

Iar investigaţiile au continuat. „A depistat terenurile care aveau probleme, litigii şi care ar fi creat vulnerabilităţi. Pentru că pot să-mi fac o casă şi să mă trezesc că lângă mine vine investitorul cu pălărie de zlătar şi-mi toarnă un bloc de p+7 într-o zonă rezidenţială şi-mi ia lumina de la casă. După ce a realizat potenţialul a spus următorul lucru: casa o fac ultima. Întâi sistematizez zona. A început rezolvarea problemelor terenurilor din jurul terenurilor pe care noi le-am cumpărat", punctează doamna Tatoiu, care îşi aminteşte cu plăcere de perioada în care nu aveau decât un singur vecin. „Nu era decât o singură casă. Casa lipită de noi care tocmai luase premiul Uniunii Arhitecţilor la vremea respectivă. Era un munte de gunoi aici, unde acum s-au ridicat kitsch-urile boom-ului imobiliar din 2008".

Au urmat patru ani de muncă. Patru ani în care soţul Monicăi a stat zi de zi pe şantier. S-a gândit de două ori înainte să ia o decizie şi n-a făcut rabat la calitate. „A fost mult mai important să se construiască bine decât să se construiască ieftin. Casa a fost construită după ce s-a terminat de făcut canalizarea, după ce s-a terminat de făcut strada, după ce s-au făcut trotuarele. Grădina a avut copaci când casa noastră era încă în construcţie. Întâi am construit ceea ce ne înconjoară, după care am început să construim casa", care trebuia să fie, în primul rând, rezistentă, povesteşte Monica Tatoiu. „Casa a fost făcută pentru un cutremur de gradul 8 şi". Iar povestea sa este specială. Pentru că totul a pornit de la mobila de sufragerie pe care Monica a moştenit-o de la bunicii din partea mamei. „Proiectarea casei făcută de domnul arhitect Arsene a plecat de la un releveu asupra sufrageriei bunicilor mei. Şi în jurul ei s-a construit restul casei".

Cât despre amenajare... a fost floare la ureche. Monica a făcut totul aşa cum şi-a dorit, nu cum a văzut în reviste. „Eu am răspuns de decoraţiunile interioare, deşi am avut o discuţie cu soţul meu care mi-a spus hai să luăm un arhitect. În casa asta trăiesc eu şi nu arhitectul şi o fac pentru mine, nu ca să o arăt şi să mă laud cu ea în faţa musafirilor", a replicat doamna, care a avut, bineînţeles, câştig de cauză.

Între timp, cartierul Francez s-a schimbat mult. Au apărut construcţii peste construcţii, dar şi un parc, pentru care familia Tatoiu s-a luptat ani la rând. „Parcul pe care-l vedeţi în faţa noastră a fost construit pe un teren în care au intrat câteva persoane din magistratură în puşcărie. Au intrat experţi din primărie de-a lungul timpului în puşcărie pentru faptul că această zonă verde de câte ori s-a schimbat garnitura la primărie  a fost ştearsă", spune Monica, mândră că a avut un cuvânt de spus în privinţa regulilor din zonă şi că a fost ascultată cel puţin de constructorii uneia dintre clădirile din apropiere. „Pe strada asta s-a construit aşa cum cere legea.  Cred că a fost prima construcţie din Bucureşti care s-a construit conform reglementărilor europene. Deci dacă ploua în perioada când au săpat nu venea maşina să ridice pământul. După fiecare turnare de beton se spăla strada cu şampon, în momentul în care s-a făcut construcţia pe interior s-a făcut cu plasă", îşi aminteşte doamna Tatoiu, care nu e genul care se lasă cu una cu două. Aşa că atunci când o deranjează ceva... se ocupă personal de rezolvarea problemei. „Eu personal dacă o maşină opreşte ilegal fac poze şi le trimit la poliţie. Eu personal dacă văd o persoană care nu are ce să caute pe strada asta o întreb ce caută.

Monicăi Tatoiu încă îi place în Cartierul Francez. Cu toate acestea, spune deschis că se gândeşte serios să plece din ţară. „Unul dintre motivele pentru care ne gândim foarte serios să părăsim România este că în materie de estetică urbană, de investiţii imobiliare, s-a produs o concentrare a puterii de decizie în mâna unor oameni care nu respectă nici natura, nici comunitatea. Probabil că peste doi ani de zile dacă se continuă ascensiunea mafiei imobiliare din sectorul 1 din Bucureşti, o să vindem şi o să plecăm". Şi nu oriunde, ci pe o insulă. Pe insula pe care s-a născut Napoleon Bonaparte. „Pentru mine, Corsica este cel mai frumos loc de pe pământ", spune Monica.

Sunt deja şase ani de când familia Tatoiu îşi face concediile în Corsica. A fost dragoste la prima vedere. Iar faptul că acolo nimeni nu e mai presus de lege o face pe Monica să îşi dorească un nou început. Şi cetăţenie franceză.


11 octombrie 2010