La 35 ani după catastrofa din 4 martie 1977, Capitala nu este mai bine pregătită să înfrunte un cutremur de o magnitudine similară. Numărul clădirilor vechi şi neconsolidate este extrem de ridicat, dar riscul seismic este la fel de mare şi în cazul construcţiilor recente, avertizează specialiştii. Mii de bucureşteni riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din ’77, atenţionează reprezentanţii Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

23734-cutremur.jpgPe 4 martie 1977, Bucureştiul a fost devastat de un cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Din totalul pierderilor, mai mult de jumătate au fost la locuinţe, iar pagubele materiale au depăşit două miliarde dolari, respectiv 5% din PIB-ul României din acel an, conform datelor Băncii Mondiale. Deși au fost înregistrate pierderi și în alte orașe, Capitala a fost cea care a avut cel mai mult de suferit: aici au fost 90% din victime şi 70% din pierderile totale.  

Bucureştiul nu ar fi avut la fel de mult de suferit dacă ar fi fost pregătit pentru un asemenea dezastru. Cauza principală a pagubelor a fost prăbuşirea a 28 clădiri înalte, ridicate înainte de anul 1940, fără măsuri antiseismice. Alte motive au fost avariile grave produse în unităţile industriale şi rănirea din motive nestructurale în locuinţă.

Dar nici astăzi, la 35 ani de la acel nefericit eveniment, Bucureştiul nu este mai bine pus la punct. În timp ce alte ţări cu risc seismic au realizat baze de date cu informaţii relevante în protejarea clădirilor la riscul seismic, autorităţile autohtone aruncă responsabilitatea de la o instituţie la alta.

Există trei tipuri de date relevante în protejarea clădirilor la riscul seismic:

  • Harta de hazard seismic – pentru fiecare zonă a oraşului, aceasta trebuie să conţină o analiză a mişcării seismice a terenului
  • Vulnerabilitatea seismică a clădirilor – analizează riscul care ţine de structura de rezistenţă a clădirii
  • Harta de risc seismic – combină informaţiile din analizele de mai sus şi identifică riscul seismic al fiecărei clădiri în parte

„În cazul Bucureştiului, nu există o hartă de risc seismic. Se ia în considerare doar o medie a acceleraţiei de vârf a terenului, pentru întreg oraşul. Nu există nici o analiză completă a clădirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar câteva mii de clădiri, în special clădirile înalte, construite înainte de 1945. Drept urmare, estimarea de risc seismic se face aproximativ, luând în calcul valoarea medie pentru Bucureşti”, afirmă Nicuşor Dan, preşedinte al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic

Conform site-ului Primăriei Municipiului Bucureşti, după 1989, au fost consolidate 26 de clădiri, număr contestat de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul. Organizaţia susţine că nu sunt mai mult de 13 construcţii renovate.

„Numărul clădirilor consolidate este infim faţă de cele aproximativ 2.000 de clădiri încadrate ca având risc seismic. Conform analizelor Asociaţiei, există mai mult de 2.000 de clădiri cu risc seismic”, argumentează preşedintele ONG-ului.

Conform Ordonanţei Guvernului 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, există fonduri alocate de la bugetul statului şi de la bugetele locale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Lucrările sunt plătite de primării, iar proprietarii trebuie să ramburseze banii în 25 ani, în rate, fără dobândă, după terminarea lucrărilor. Dar în ciuda fondurilor existente, clădirile cu risc seismic nu sunt consolidate, în principal deoarece Ordonanţa nu impune şi sancţiuni dacă proprietarii nu se conformează legii. Mai mult de atât, deşi PMB deţine mii se apartamente, nu a organizat un stoc de locuinţe de tranzit unde să poată locui proprietarii care îşi consolidează apartamente.

Există risc seismic şi în cazul construcţiilor recente. Jumătate din clădirile noi sunt ilegale, acuză Asociația Salvați Bucureștiul.

Nici clădirile construite după 1990 nu sunt scutite de riscul seismic, iar principalul motiv este că nu se respectă legile, spun reprezentanţii Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. Mai ales în ultimii zece ani, au fost ridicate numeroase construcţii care au mai multe etaje decât cele prevăzute de autorizaţie. Prin urmare, structura de rezistenţă a construcţiei nu este adaptată construcţiei finale.

„Nu există o analiză exactă a numărului de construcţii ilegale din Capitală. Conform unei adrese a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), jumătate din documentaţiile de urbanism verificate sunt ilegale. Astfel că putem presupune că jumătate din construcţiile noi din Bucureşti sunt ilegale. Mai mult, lipsa unui control temeinic al ISC asupra respectării proiectelor tehnice şi asupra materialelor folosite duce la un număr mare de astfel de construcţii”, declară Nicuşor Dan.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă ignorarea condiţiilor terenului, la eliberarea autorizaţiei de construire. În Bucureşti, există blocuri ridicate pe locul fostelor gropi de gunoi, iar existenţa hărţii de hazard seismic ar elimina astfel de situaţii.

CITEȘTE ȘI: Cum construiesc japonezii pentru a rezista la cutremure?

 

5 martie 2012