Ideea de mansardare a clădirilor vechi din Bucureşti captează atenţia tot mai multor cumpărători, constructori sau asociaţii de proprietari, deoarece se dovedeşte a fi o soluţie avantajoasă pentru toţi cei implicaţi. Deşi, din punct de vedere tehnic, un bloc poate obţine autorizaţia de mansardare, pentru dezvoltatori sunt mult mai atrăgătoare clădirile cu cel mult patru niveluri, deoarece costurile de anvelopare sunt mai mici.

27947-mansardare.jpgDezvoltatorii imobiliari au concluzionat că cei mai mulţi cumpărători care-şi caută o locuinţă în Bucureşti îşi doresc un apartament nou, amplasat într-un cartier apreciat, la un preţ cât mai scăzut. Soluţia ultimilor ani o reprezintă mansardarea blocurilor vechi, răspuns ce scoate din ecuaţie preţul ridicat al terenurilor centrale.

„Acest tip de locuinţă este destul de căutat, în contextul în care vorbim de zone foarte bune şi de preţuri accesibile – în zona Constantin Brâncoveanu, un apartament cu două camere şi o suprafaţă de 55 mp utili costă 45.000 euro, iar un apartament cu trei camere şi o suprafaţă de 61 mp utili costă 54.000 euro”, evidenţiază Octavian Vintilă, director de marketing şi vânzări în cadrul Euro Mansarde.

Construirea de locuinţe noi pe blocuri ridicate în urmă cu zeci de ani nu este o invenţie românească, ci este un concept lansat de germani. Apartamentele noi de la mansardă au devenit populare prin anii ’50, în Berlin, datorită cererii de locuinţe în continuă creştere.

„Conceptul mansardării blocurilor existente este simplu, poate fi pus în practică rapid, având un grad ridicat de repetabilitate, blocurile comuniste fiind extrem de asemănătoare. Din punct de vedere tehnic, nu văd probleme în realizarea corectă a acestor tipuri de lucrări. Însă din perspectiva unui potenţial cumpărător, mă întreb când se va echilibra balanţa şi în favoarea calităţii spaţiilor de locuit, nu numai a cantităţii”, consideră ing. Bogdan Georgescu, reprezentant al companiei de construcții Cross Projects.

Autorizaţia de mansardare se obţine numai după o expertiză tehnică a clădirii

În principiu, se încheie un contract între compania de construcţii şi asociaţia de proprietari, document prin care locatarii cedează acoperişul blocului, în schimbul diferitor servicii (reabilitarea termică a blocului, lucrări de consolidare şi renovare etc.). Pe terasa clădirii se construiesc noi unităţi, care ulterior sunt vândute. Însă nu numai dezvoltatorii imobiliari s-au orientat către acest gen de afacere, ci şi asociaţiile de proprietari.

„Avem cereri din partea asociaţiilor de proprietari, în momentul de faţă suntem în discuţii cu patru astfel de clienţi, dar suntem extrem de atenţi la zona în care construim, avem anumite preferinţe. În momentul în care ne hotărâm să construim o mansardă pe un anume bloc, trebuie făcută o expertiză tehnică a clădirii. Numai după un răspuns pozitiv se poate obţine o autorizaţie de mansardare”, arată reprezentantul Euro Mansarde.

Nu orice bloc se pretează unor astfel de lucrări, este nevoie de o analiză atentă pentru a stabili dacă o anumită construcţie suportă astfel de lucrări şi în ce condiţii. Dacă expertiza tehnică este favorabilă, se continuă discuţiile cu asociaţia de proprietari. Deşi până nu demult era nevoie de aprobarea a două treimi dintre locatari, s-a modificat legea, iar acum se fac mansardări numai cu aprobarea tuturor membrilor asociaţiei.

„Posibilitatea de mansardare a unei clădiri nu poate fi stabilită de către un inginer proiectant, ci de un expert atestat de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, care, în urma unor analize calitative şi cantitative, întocmeşte un raport de expertiză, la finalul căruia concluzionează dacă este posibilă mansardarea pentru o anumită structură şi în ce condiţii. În baza acestei expertize, inginerul proiectant întocmeşte un proiect tehnic pentru mansardare şi, acolo unde este cazul, pentru consolidare”, explică Vlad Ene, inginer proiectant de structuri.

O soluţie de compromis poate duce la un aspect inestetic şi disproporţionat al clădirilor mansardate

În urma mansardării, toată lumea pare fericită – cumpărătorul obţine locuinţa dorită la un preţ accesibil, asociaţia de proprietari primeşte beneficiile stabilite prin contract, poate chiar sume însemnate de bani, iar constructorul încasează un profit mulţumitor pentru vremurile actuale. Însă ceea ce poate părea atractiv la prima privire, se poate dovedi problematic la o analiză mai atentă.

Din punctul meu de vedere, mansardarea blocurilor vechi reprezintă o soluţie de compromis. Mansardarea nu face decât să ducă la un efort suplimentar al suprastructurii imobilului, dar şi la o suprapopulare a zonei respective. Drept urmare, reţeua electrică sau cele de comunicaţii digitale nu mai fac faţă, locurile de parcare nu mai ajung, totul se supraaglomerează, deoarece nu există infrastructura necesară pentru astfel de dezvoltări”, atenţionează arhitect Bogdan Patraş, reprezentant Space Concept.

În plus, din punct de vedere estetic, specialiştii subliniază că aceste blocuri au fost gândite să aibă terase, un stil de arhitectură al perioadei în care s-au dezvoltat respectivele cartiere. Drept urmare, o imagine a unui bloc cu acoperiş nu este întotdeauna cea mai fericită, dacă nu se acordă atenţia necesară acestui aspect.

CITEȘTE ȘI Casă la bloc: un concept dedicat celor care iubesc oraşul dar nu şi traiul la comun

 

13 November 2012