Mallurile dezvoltate în ultimii ani devin un al treilea spaţiu de viaţă, după casă şi serviciu. Centrele comerciale actuale pun accentul pe opţiunile de petrecere a timpului liber, pentru a câştiga bătălia pentru clienţi. De asemenea, dezvoltatorii se preocupă să ofere vizitatorilor toate serviciile de care au nevoie , în acelaşi spaţiu.
Dacă la începutul anilor 2000, centrele comerciale erau compuse dintr-un supermarket şi câteva magazine,
în prezent, reţeta s-a schimbat. Mallurile zilelor noastre sunt concentrate pe facilităţie de divertisment şi petrecere a timpului liber. În continua competiţie de a avea un număr cât mai mare
de vizitatori, dezvoltatorii imobiliari încearcă să ofere cât mai multe, iar spaţiile de distracţie devin „o necesitate”.
„În plus faţă de mixul de chiriaşi de fashion, un centru comercial de succes trebuie să anticipeze şi să ofere vizitatorilor zone de distracţie şi petrecere a timpului liber pentru a îmbogăţi experienţa cumpărăturilor şi satisfacţia acestora. Astăzi, un mall nu este doar o alegere pentru cumpărături, este şi un loc pentru relaxare şi socializare. În acest sens, a pune la dispoziţia cumpărătorilor spaţii de distracţie devine o necesitate”, explică David Hay, CEO AFI Europe România.
VEZI AICI: Top 10 – Cele mai mari malluri din lume
În funcţie de mărime, de mixul de chiriaşi şi de diversitatea facilităţilor de petrecere a timpului liber, centrele comerciale din România se împart în trei categorii, conform specialiştilor companiei de consultanţă imobiliară CBRE:
- Proiectele de primă generaţie – inaugurate între 2000 şi 2006, reprezintă aproximativ 32% din stocul local de centre comerciale (474.000 mp). Mixul de chiriaşi este dominat de un hypermarket, cu o galerie comercială adiacentă, totalizând maximum 20.000 mp
- Proiectele de generaţia a doua – deschise începând cu anul 2000, reprezintă circa 30% din stocul total (456.000 mp). Oferă o varietate de comercianţi de retail şi servicii şi au suprafeţe închiriabile de 20.000 - 40.000 mp
- Proiectele de generaţia a treia – includ un mix echilibrat de chiriaşi, iar accentul se pune pe facilităţile de divertisment şi petrecere a timpului liber
România are nu mai puţin de 573.000 mp de malluride ultimă generaţie, respectiv 38% din stocul local de centre comerciale, potrivit datelor CBRE România. Mai mult, până la sfârşitul acestui an, vor fi 12 centre comerciale de generaţia a treia operaţionale în România. Datorită numeroaselor facilităţi, acestea reprezintă una dintre primele alegeri ale românilor în căutare de activităţi de petrecere a timpului liber. Astfel, acestea devin unul dintre cele mai importante spaţii, după casă şi serviciu.
„Centrele comerciale se pot transforma într-un al treilea spaţiu de viaţă, un loc în care oamenii pot veni, în afara timpului petrecut acasă (primul spaţiu) sau la muncă (al doilea spaţiu), pentru a se relaxa, a socializa şi a face parte dintr-o comunitate. Pentru a obţine acest status, centrele comerciale de generaţia a treia îmbină utilul cu plăcutul, cumpărăturile cu distracţia, nevoile cu dorinţele într-un mediu confortabil, sigur şi agreabil din punct de vedere estetic”, încheie Luiza Moraru, Head of Retail CBRE România.
Nevoile consumatorilor şi ale retailerilor se schimbă constant, astfel că specialiştii se aşteaptă ca peisajul local din viitor să se îmbogăţească cu noi modele de centrel comerciale. Cele mai aşteptate sunt centrele open-air (unde spaţiul interior se îmbină cu cel exterior) sau proiectele complete de tip mixt (unde sunt spaţii de birouri şi retail, dar şi spaţii rezidenţiale şi hoteliere).
26 September 2013
