Nordul Bucureştiului a fost un soi de Mecca a investiţiilor imobiliare înainte de criză. Cine nu avea terenuri acolo, nu exista pe harta celor mai fierbinţi puncte de interes. Iar nume precum Becali, Ţiriac sau Popoviciu consolidau această teorie. Ei fac parte din grupul celor mai mari proprietari de terenuri din nordul Bucureştiului, investitori care au în proprietate peste 1.000 de hectare de teren. Cam de zece ori mai mult decât suprafaţa parcului Herăstrău.

17183-nord.jpgO casă în Nord era, înainte de criza, visul oricărui bucureştean din elită. Să cumpere un teren în Nord era, înainte de criză, visul oricărui speculator care voia profituri de 500% pe an. Fără exagerare. Să construiască un proiect imobiliar amplu în Nord era atunci în planul oricărui investitor important. Un exemplu de client ar fi Mugur Isărescu. El a cumpărat un apartament în Băneasa, pe care chiar el o numea în aceeaşi perioadă o bulă speculativă. Gigi Becali este exemplul perfect pentru speculator. El cumpără terenuri în Nord din anii `90. Nu a construit nimic, pe niciunul. Totul a fost cumpărat pentru a fi revândut. Investitorul este Puiu Popoviciu. El a pus mâna pe 174 de hectare dintre cele mai controversate terenuri din Bucureşti. A urmat un imens scandal mediatic şi un dosar DNA, dar omul de afaceri a rămas cu cel mai mare centru comercial din ţară. Acolo s-a ridicat magazinul Ikea, mall-ul Băneasa, un Mobexpert şi un Carrefour. Un alt nume este Ţiriac. Cifra ataşată numelui este aproximativ 80 ha. Cei trei şi mulţi alţii au mizat pe cea mai verde zonă a Capitalei care nu avea cum să dea greş: este lângă cele două aeroporturi, este lângă viitoarea autostradă către Valea Prahovei şi Braşov, cele mai populare destinaţii de weekend pentru bucureşteni. Dar a dat greş. Criza a blocat chiar şi Nordul.

Gigi Becali, proprietar pe cele mai multe terenuri din Nord

Becali spune că are 373 de hectare de teren în Bucureşti şi Ilfov. Declară asta pe proprie răspundere, pentru că Parlamentul European i-a cerut-o. Adică a trebuit să completeze o declaraţie de avere atunci când a candidat. Pe lista proprietăţilor lui sunt bifate zonele Pipera-Voluntari, cât şi în Otopeni şi Baloteşti. Becali, spirit întreprinzător, a pus mâna pe terenuri imediat după Revoluţie, înainte ca alţii să se dezmeticească şi să aibă aceeaşi viziune. Achiziţia a fost controversată, la fel ca orice afacere a personajului, pentru că nu s-a făcut numai prin contracte de vânzare-cumpărare ci şi prin cesiunea drepturilor de proprietate a unor terenuri litigioase. Iar în momentul în care s-a auzit de schimburile de teren dintre Becali şi Ministerul Apărării Naţionale de la sfârşitul anilor '90, totul s-a transformat într-un puternic scandal mediatic. Este vorba despre momentul în care Becali a oferit pentru terenuri în Pipera-Tunari loturi din Ştefăneştii de Jos, revendicate de foşti proprietari şi având o valoare de piaţă mult mai mică.

De-a lungul timpului, Becali a menţionat că ar putea să construiască ceva pe aceste terenuri, dar nu a concretizat nimic. A preferat să profite de valul de investitori care îi voiau terenurile pentru a ridica birouri pe ele. Problema a apărut în momentul în care infrastructura nu a mai făcut faţă, iar birourile nu au mai avut căutare. 30-40% dintre acestea au rămas goale iar Becali a rămas fără clienţi care să fie dispuşi să îi dea milioane de euro pe terenurile din zonă, motiv pentru care patronul Steaua a anunţat că renunţă la gândul să îşi cumpere un avion Boeing de 30 milioane euro pe care şi-l plănuia la un moment dat. Nordul începuse să îşi arate partea urâtă.

"Nordul din punctul meu de vedere nu a avut mari calităţi, eu o numesc mahalaua Pipera. A fost dezvoltată haotic, cu străzi de trei metri, fără canalizare, mai rău decât mahalalele de acum 200 de ani din Bucureşti!", spune Cristian N. Antonescu, Managing Partner Imoinvest consulting & development.

Şi totuşi, chiar la începutul acestui an, Becali a anunţat că a vândut un teren de 10 milioane euro din Pipera unui fond care urmează să construiască pe el chiar birouri.

Popoviciu, alt latifundiar cu terenuri disputate în instanţă

Un al teren controversat, un alt om de afaceri controversat. Vorbim despre cele 174 de hectare de teren pe care Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti le-a dat spre administrare omului de afaceri Puiu Popoviciu. Ce-i drept, acesta a administrat absolut impecabil pământul, pe care a construit cel mai important centru comercial din România. Este exact zona în care s-a construit Ikea, mallul Băneasa, un Carrefour şi un Mobexpert dar şi peste 200 de apartamente. Un mare plus pentru economia românească, am spune. Doar că, paradoxal, aceeaşi afacere poate fi de fapt un mare minus pentru aceeaşi economie, dată fiind prezenţa dosarului la DNA. Dar dincolo de scandalul din presă şi cel cu DNA, Popoviciu anunţă că îşi continua proiectul. Pe cele 100 de hectare încă nefolosite, omul de afaceri vrea să ridice câteva mii de locuinţe. Un proiect privit cu scepticism de alţi cunoscători ai pieţei imobiliare.

Dacă vor reuşi să facă la patru benzi Pipera-Tunari, podul peste centură, poate să fie în regulă. Altfel, pe la ora şase, când pleacă toată lumea, nu poţi să mergi pe acolo. Nu ai infrastructură, cu ce să ajungi acolo? Oamenii au nevoie de drumuri sau măcar de un plan aprobat de infrastructură ca să se mute acolo", spune Cristian N. Antonescu, Managing Partner Imoinvest consulting & development.

Popoviciu vorbeşte şi despre noi clădiri de birouri, precum şi despre extinderea mall-ului.

Ţiriac, precaut în faţa crizei

Ion Ţiriac, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri de la noi, l-a desemnat pe Ţiriac Junior să aibă grijă de afacerile imobiliare ale familiei. Ion Alexandru Ţiriac a început prin a amâna. Proiectul pe care familia îl anunţa în Otopeni iese din schemă pentru o perioadă nedeterminată de timp, partea a doua a proiectul Stejarii trece pe locul secundar în ordinea priorităţilor. Singurul segment pe care se concentrează Ţiriac acum este clubul Stejarii, prima parte a proiectului, care are printre altele patru piscine, dintre care una olimpică, o arenă de tenis sau o pistă de alergare de trei metri lăţime. Ţiriac însă, la fel ca şi ceilalţi investitori care au cumpărat terenuri înainte ca Nordul să se scumpească, nu ar trebui să fie afectat în mod direct de scăderea preţurilor în zonă.

"Ţiriac a cumpărat teren cu 30-40 dolari/mp, unde dezvoltă Stejarii, adică 10 hectare în pădurea Băneasa. El a făcut o afacere, achiziţia a fost prin 2002 sau 2003. Niciunul dintre cei care au cumpărat cu 10, 20 sau chiar 50 dolari sau euro/mp nu poate spune că pierde bani din cauza ieftinirii", continuă Cristian N. Antonescu, Managing Partner Imoinvest consulting & development.

Cine a mai cumpărat în Nord

Printre investitorii din nord se află şi Marius Ivan, unul dintre fondatorii producătorului de lacuri şi vopsele Düfa, sau Lorand Szarvadi, fondatorul Domo. Ei au intrat pe piaţă târziu, periculos de aproape de criză. În anii 2006 - 2007, ei au pariat zeci de milioane de euro pe terenuri în nord, pe care voiau să dezvolte proiecte imobiliare. La fel ca toate celelalte, şi acestea au fost puse în aşteptare de câţiva ani buni. Marius Ivan a plătit 40 milioane euro pentru 12 hectare de teren în Pipera pe care trebuia construit Pipera City, un oraş de 700 milioane euro.

Un alt investitor care voia să construiască un oraş în oraş este miliardarul israelian Lev Leviev, care a plătit 77,5 milioane euro pe platforma de 15 hectare de la Laromet, familia Buyukhanli din Turcia, care a construit câteva sute de locuinţe în Ştefăneştii de Jos sau britanicul Jeff Kirby care a cumpărat 124 ha de teren în Buftea prin intermediul unei firme intrate între timp în faliment. Acum în zonă nu se mai întâmplă tranzacţii nici dacă preţurile au scăzut la niveluri care ar fi părut de necrezut nu mai departe de acum doi ani. Se vând aproape exclusiv terenuri pentru case, la preţuri de 70-100 euro, în condiţiile în care acum trei ani se vindeau la 500-600 euro/mp.