Recuperatorii de datorii formează o tagmă pentru care codul deontologic este un concept hilar. Pentru ei, recuperarea datoriilor pare să fie un scop secundar. Judecând după modul lor de acțiune, terorizarea datornicilor ocupă primul loc în interesul lor. Legea este ambiguă și tolerează abuzurile din acest domeniu, iar tentativele de a schimba această realitate au eșuat lamentabil. Tot mai multe voci susțin necesitatea unei asemenea schimbări iar ANPC insistă în a regmelementa acest domeniu. Însă ordonanțele de urgență în acest sens apar și dispar, la presiunea autorităților.
Recuperatorii de datorii nu ar trebui să aibă o atitudine vecină cu violența,
hărțuirea sau oprimarea. Această meserie ar trebui practică în așa fel încât datornicii să își poată plăti restanțele într-un cadru cel puțin decent, dacă nu chiar într-un mediu prietenos. Dat
fiind numărul mare de datornici din România, a crescut și numărul de plângeri la adresa recuperatorilor de datorii. Prin urmare, s-a impus drept necesar un nou cadru legislativ pentru
desfășurarea acestei meserii. Absolut firesc, de altfel, până la punctul în care asemenea ordonanțe de urgență apar și dispar de pe listele de discuție. De vină sunt tocmai cei care ar trebui
să protejeze interesele clienților, susțin specialiștii apropiați domeniului.
„Inițiativele parlamentare care au existat în acest sens, extrem de necesare de altfel, au fost blocate de influența pe care companiile de recuperare o au asupra factorilor de decizie economico-politici. Prin urmare, aceste companii continuă să își desfășoare activitatea netulburate, fără un cadru de reglementare sau supraveghere”, explică Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.
Puținii profesioniști din domeniu, condamnă atitudinea brutală a colegilor de breaslă
Abuzul este recunoscut chiar și de către unele companii din domeniu. Acestea se plâng că asemenea comportamente sunt prea des întâlnite și strică reputația chiar și celor puțini care își fac treaba urmând reguli de bun simț. Pentru că, în ciuda numărului mare de recuperatori abuzivi, există pe piață companii recunoscute la nivel internațional pentru codul lor de etică.
„Recuperatorul de creanțe nu trebuie niciodată să ajungă la reacții extreme în vederea îndeplinirii cu succes a mandatului său de recuperare a sumelor datorate. Profesionalismul cu care se rezolvă un astfel de diferend financiar trebuie să primeze, chiar și atunci când atât creditorul cât și debitorul depășesc linia minimă a decenței. În acest sens, ACA INTERNATIONAL – The Association Of Credit and Collection Proffesionals – Asociația Internațională a Recuperatorilor Profesioniști de Creanțe, în care Recupit & Asociatii este membru cu drepturi depline încă din anul 2008, impune reguli foarte stricte privind deontologia și comportamentul profesional al recuperatorilor de creanțe. Există un set complex de practici inacceptabile și total interzise, în desfășurarea activităților membrilor”, au declarat pentru IMOPEDIA.ro specialiștii Recupit & Asociații.
Adoptarea unui nou set de reglementări în domeniu este absolut necesară, pentru respectarea drepturilor omului
Pe lista practicilor inacceptabile se regăsesc utilizarea forței, a unor amenințări cu pedeapsa sau a altor acțiuni care atentează la demnitatea debitorului. Utilizarea unui limbaj vulgar, obscen sau a oricăror altor termeni care atentează la demnitatea debitorului. Chiar și utilizarea unui ton nepoliticos este considerată a inadecvată, în această meserie. Metodele de intimidare sau discutarea problemelor financiare ale datornicului cu alte persoane în afară de el sunt și ele complet inadecvate. Toate aceste lucruri sunt prevăzute și în ordonanțele de guvern elaborate de ANPC, alături de multe alte criterii care ar educa recuperatorii de datorii abuzivi, printre care:
- Recuperatorii de datorii nu vor mai putea percepe dobânzi și comisioane de la debitor
- Debitorul nu va mai putea fi contactat în intervalul 20.00 - 09.00
- Debitorul nu poate fi căutat la locul de muncă și nici prin intermediul altor persoane
- Se interzice cesionarea contractului de credit și a accesoriilor precum și a creanței către o entitate care nu are sediul social sau o sucursala în România, cu excepția cazului în care consumatorul solicită în mod expres acest lucru
- Firma de recuperare nu va mai avea voie să perceapă costuri aferente activității de recuperare sau să deruleze activități de recuperare creanțe în perioada alocată contestațiilor
Se completează prin lege și modul în care clientul poate acționa în instanță părțile implicate. Astfel, datornicului îi va permis să se adreseze instanței pentru a contesta datoria sau cuantumul acesteia, chiar și după termenul legal de 30 de zile de la notificare. Astfel, dacă ar fi aplicat, proiectul de lege ar schimba radical modul de acțiune a recuperatorilor de creanțe din România. Un asemenea lucru ar fi nu doar binevenit, ci absolut necesar, pentru respectarea drepturilor omului.
CITEȘTE ȘI:
18 February 2016
