Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anuntat in mai multe randuri ca lucrarile la pasajul subteran de la Piata Charles de Gaulle vor incepe in luna august, o data cu lucrarile la parcarea subterana din zona. Pentru pasajul subteran nu exista insa un Plan Urbanistic Zonal, asa cum cere legea. Mai multe lucrari ale Primariei Capitalei sunt blocate in instanta din cauza absentei unei astfel de documentatii de urbanism. Daunele rezultate sunt de milioane de euro.
Legea 50/2001 prevede foarte clar ca,
pentru autorizarea unor lucrari de infrastructura mari, este de nevoie de un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Pentru zona Charles de Gaulle este
aprobat doar un Plan Urbanistic Zonal (HCGMB 319/2009) care permite construirea unei parcari subterane si a unui pasaj pietonal sub Piata Charles de Gaulle. Nu a unui pasaj rutier subteran,
care este cu totul altceva. Din experienta altor proiecte asemanatoare, elaborarea, avizarea si aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru o lucrare atat de mare dureaza cel putin un an.
Planul Urbanistic Zonal are rolul de a stabili pe unde trece pasajul, cate bretele are, cum va arata si care este cea mai buna solutie din punct de vedere al traficului, solutie rezultata dintr-un studiu de trafic. Solutiile sunt discutate de Comisia Tehnica de Urbanism, de pe langa Primaria Capitalei, Ministerul Dezvoltarii, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, etc, specialistii din aceste Comisii incercand sa gaseasca cea mai potrivita solutie pentru oras. Deoarece pasajul va trece printr-o zona protejata (bd. Aviatorilor), stabilirea aspectului acestuia este cu atat mai importanta.
Pentru pasajul rutier sunt deoacamdata aprobati doar indicatorii tehnico-economici, in noiembrie 2010, Consiliul General al Municipiului Bucuresti alocand suma de 58 de milioane de euro pentru construirea acestuia (HCGMB 314/2010).
Pe 8 iunie, pe SEAP, Primaria Capitalei a postat un anunt prin care cauta un project manager care sa supervizeze lucrarile de la pasaj. Valoarea estimata a contractului de consultanta poate ajunge la 1,5 milioane de euro.
Primaria Capitalei nu spune de ce nu a facut inca un Plan Urbanistic Zonal pentru pasajul rutier, explicand doar ca lucrarea se va realiza in baza strategiei de mobilitate a orasului. "Pasajul rutier Charles de Gaulle face parte din strategia de mobilitate a orasului asa cum din aceasta strategie fac parte si parcarile subterane. Asa ca, urmarind implementarea acestei strategii de mobilitate a orasului, discutam de doua obiective majore pentru care executia va incepe in prima parte a anului 2011 - parcarea subterana - obiectiv realizat in parteneriat public privat - cu investitia lucrarii sustinuta de investitor si pasajul rutier subteran obiectiv de investitie sustinut din bugetul PMB. Decizia de a interveni cu prioritate in zona respectiva are la baza disfunctionalitatea circulatiei rutiere actuale in intersectia Charles de Gaulle, Municipalitatea intentionand sa continue programul de optimizare a traficului si reconfigurarea acestei zone prin realizarea celor doua investitii, astfel fluidizand traficul in acesta zona si cu perspectiva pe intreaga relatie Nord - Sud a Capitalei.", se arata intr-un punct de vedere trimis HotNews.ro.
Strategia de mobilitate a orasului, respectiv Masterplanul de transport are doar caracter director si nu exclude obligatia de a realiza pentru fiecare obiectiv in parte Planuri Urbanistice Zonale.
Detaliile tehnice ale pasajului rutier subteran Charles de Gaulle:
Pasajul va avea o lungime de 1392 de metri si va fi construit pe directia Bulevardul Aviatorilor. Acesta va avea o rampa in partea de sud lungă de 318 metri, una in partea de nord de 298 de metri, si va fi acoperit pe o suprafată de 778 metri.
Pasajul rutier subteran se va costrui de o parte si de alta a statiei si a galeriei de metrou avand perete comun si comunicare directa cu parcajul subteran. Pe fiecare sens, latimea va fi de 8m. Respectiv se vor asigura doua benzi de circulatie de 7m cu trotuare de siguranta pe margini de cate 50 cm, exceptie facand portiunea centrala, unde pe partea cu galeria de metrou ( pe partea stanga a sensului de circulatie) trotuarul de siguranta va avea o latime mai mare, variind intre 0,5 - 2,5 m.
Intrarile si iesirile in pasaj, se vor face din accesele laterale ale Bd Aviatorilor, in acest scop, reproiectandu-se partial zona verde care separa localele de drumul principal si ocupandu-se o banda din carosabilul existent. Durata de executie a pasajului este estimata la 2 ani.
Parcajul subteran de la Charles de Gaulle este prevazut cu circa 600 de locuri si se va realiza in parteneriat public privat. Durata de construire: 24 de luni. Valoare estimata de investitie: 44.950.000 euro, bani cu care va veni investitorul privat.
Alte proiecte de infrastructura blocate in Bucuresti
Pe mandatul lui Sorin Oprescu, mai multe lucrari ale Primariei Capitalei au fost blocate in instanta din pricina absentei unui PUZ, sau a faptului ca acesta era incomplet.
Primarul Sorin Oprescu a inceput si lucrarile la Pasajul Mihai Bravu fara sa aiba un Plan Urbanistic Zonal. La inceputul anului, prefectul Capitalei, Cristian Atanasoaei a atacat in instanta autorizatia de construire, Tribunalul Bucuresti admitand cererea de anulare a acesteia. Ca sa poata continua lucrarile, in martie, edilul sef a mai dat inca o autorizatie de construire pentru pasaj. Aceasta a fost anulata de instanta in urma cu cateva zile. Pe 28 aprilie Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat un Plan Urbanistic Zonal prin care legaliza pasajul inceput ilegal.
O alta lucrare blocata in instanta este Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus. Aici, in luna mai, Tribunalul Bucuresti a anulat Planul Urbanistic Zonal in baza caruia se executau lucrarile, deoarece nu avea toate avizele necesare si nu s-a facut consultarea populatiei. Procesul a fost initiat de Asociatia Salvati Bucurestiul. Cateva saptamani mai tarziu, Tribunalul Cluj a suspendat autorizatiile de construire pentru doua tronsoane din diametrala, iar saptamana trecuta Prefectul Capitalei a cerut suspendarea autorizatiilor de construire si pe celelalte doua tronsoane ramase. Acum se fac lucrari de punere in siguranta si de conservare a santierului. Cine va plati pentru aceste lucrari si pentru intarzieri - primarul general spune ca firma care realizeaza lucrarile cere daune de 3,8 milioane de euro pentru intarzieri? Oprescu spune ca va cere daune de 6,6 milioane de lei Asociatiei Salvati Bucurestiul.
De asemenea, de-a lungul timpului, mari lucrari importante de infrastructura au obtinut PUZ la mult timp dupa inceperea lucrarilor, nu inainte cum ar fi fost normal. Pasajul subteran de la Baneasa a venit la Comisia de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei pentru obtinerea aprobarilor pentru PUZ abia cand era aproape gata. Specialistii din cadrul Comisiei spun ca acesta a neglijat legatura cu aeroportul Baneasa deoarece nu a fost pusa in discutia Comisiei si a altor foruri de specialitate, iar proiectantii au facut asa cum au crezut. In plus, membrii Comisiei s-au revoltat la vremea respectiva deoarece era normal sa li se ceara parerea inainte, nu dupa ce lucrarea se realizase in mare parte.
16 June 2011
