Primii cumpărători din complexurile rezidenţiale vând apartamentele acum mult mai ieftin decât cei care le-au construit.

Locuinţele noi, mai ieftine la „second-hand“

  • Apartamentele din noile complexuri rezidenţiale achiziţionate de la terţi sunt cu până la 30%-40% mai ieftine decât cele cumpărate direct de la dezvoltator.

Agenţii imobiliari spun că aceste oferte s-au înmulţit vizibil în ultimele şase luni, timp în care vânzătorii nu au ezitat să scadă preţurile pentru a putea vinde. În replică, dezvoltatorii încearcă să câştige teren prin lăsarea unor sisteme de creditare fără să apeleze la bănci.

Preţul depinde de vânzător

  • Un apartament de două camere în complexul Rose Garden din Capitală, de exemplu costă, pe un site de imobiliare, 110.000 de euro fără TVA. GTC, finanţatorul care nu a terminat încă nici construcţia proiectului, nici vânzarea tuturor apartamentelor, vinde acelaşi produs cu 130.000 de euro fără TVA.

Diferenţa nu vine din eventuale îmbunătăţiri suplimentare, ci reprezintă parte din adaosul dezvoltatorului care, din momentul lansării produsului pe piaţă şi până la finalizare, l-a scumpit cu 35% în numai 16 luni. Mai exact, oferta cu preţul mai mic aparţine unuia dintre primii cumpărători, care a beneficiat de tarife „speciale".

Având în vedere faptul că, în momentul în care au fost puse în vânzare, locuinţele se vindeau cu 1.200 euro/ mp/construit, rezultă că preţul plătit dezvoltatorului a fost mai mic de 100.000 de euro. Dovadă că, la Benevo, un fel de magazin de case al unor investitori canadieni care au cumpărat 900 de apartamente noi direct de la dezvoltatori şi le-au scos deja din nou la vânzare, o locuinţă de două camere în Rose Garden porneşte de la 106.600 de euro plus TVA.

Oferte de creditare de la dezvoltatori

Actuala situaţie, avantajoasă pentru actualii cumpărători, îi păgubeşte pe constructorii care se bat deja pe un număr redus de clienţi.

La începutul unui proiect, ei au fost bucuroşi să vândă mai multe apartamente „în masă" unui număr restrâns de clienţi, pregătiţi să achite pe loc avansul de 20%-30% solicitat. „Noi am vândut acestor investitori în jur de 20%-25% din complex, dar nu mai mult", susţine un reprezentant al companiei GTC România. Acesta susţine că oamenii ar trebui să aleagă totuşi să cumpere de la el, pentru că „este mai sigur şi nu există riscul unor probleme juridice". „În plus, unele dintre aceste oferte ar putea fi false, pentru ca agenţiile să atragă mai mulţi clienţi", afirmă angajatul GTC.

Chiar dacă fraţii Negoiţă, proprietarii de la ProConfort, au fost mai prevăzători, tot nu au scăpat de concurenţa din propria grădină.

  • În Confort City, acelaşi tip de garsonieră costă 52.000 de euro la agenţii şi 55.700 de euro la dezvoltator. „Probabil că au cumpărat când vindeam noi cu 42.500 de euro. Oricum, nu sunt mulţi - la investitori am dat vreo 6%-8% din numărul total de locuinţe, şi restul la consumatorii finali", afirmă Negoiţă. Acesta susţine că, în curând, va lansa un sistem de rate independent de bănci, cu ajutorul căruia să poată atrage mai mulţi clienţi.


Diferenţe de până la 40%

Competiţia dintre dezvoltatori şi primii lor cumpărători s-a înteţit în ultimele şase luni, spun specialiştii, când restrângerea creditării şi criza financiară au anulat şansele multora dintre cei care-şi doreau o casă.

„Mulţi investitori au contractat apartamente cu 25% avans şi 75% la livrare. Aceştia din urmă sperau să comercializeze apartamentele înainte de livrare, bineînţeles la un preţmai mare. Dat fiind faptul că piaţa stagnează şi nu mai au cumpărători, încearcă să vândă mai departe aceste apartamente. Se poate negocia chiar şi până la preţul de achiziţie", afirmă Beatrice Dumitraşcu, manager departament proiecte rezidenţiale la CB Richard Ellis - Eurisko.

Preţul depinde de „disperarea" vânzătorului. „Am avut un client care a lăsat de la 139.000 de euro la 100.000 de euro. Tocmai din acest motiv, numărul de tranzacţii încheiate în acest moment este mai mare în cazul acestor vânzători decât al dezvoltatorilor", susţine Adrian Şişchin, general manager Remax România.

Sursa

2 February 2009