Întreaga lume aşteaptă o minune în urma summit-ului european ce are loc zilele acestea la Bruxelles. Liderii europeni trebuie să vină cu soluţii pentru a învinge criza financiară care a sleit Europa de puteri. Miza este păstrarea investitorilor internaţionali care altfel ar putea părăsi Bătrânul Continent.

21666-bruxelles_ec.jpg„Destinul Europei se joacă în acestea zile la Bruxelles" - este scurta descriere făcută chiar de Nicolas Sarkozy. Cel mai important subiect ce trebuie dezbătut de liderii europeni este suplimentarea resurselor Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară, fondul pentru situaţii de urgenţă din Zona euro, notează zf.ro. Pe agenda de discuţii vor mai figura şi alte subiecte arzătoare: cât se va şterge din datoria Greciei şi cu câte miliarde de euro vor fi recapitalizate băncile europene.

Există două soluţii pentru extinderea Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară (EFSF):

  • Unirea EFSF cu Mecanismul European pentru Stabilitate, capacitatea de creditare a noii structuri fiind de 940 miliarde euro
  • Crearea unui nou fond deschis investitorilor privaţi şi fondurilor suverane, garantat de EFSF, care va fi folosit pentru cumpărarea obligaţiunilor noi şi existente (în special ale Italiei şi Spaniei). În cel mai bun caz, acest nou fond va atinge 2.000 miliarde euro, bani veniţi de la fondurile suverane de investiţii, Norvegia, China, Singapore şi ţările bogate din Orientul Mijlociu.

Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, cu resurse de 440 miliarde euro, a fost creată anul trecut, fiind o soluţie temporară până la introducerea Mecanismului European pentru Stabilitate. Acesta din urmă este un fond de salvare a Zonei euro, cu resurse de 500 miliarde euro. Din fondurile EFSF s-au cheltuit deja 160 miliarde euro, mai ales către împrumuturi către Grecia, Portugalia şi Irlanda.

Recapitalizarea băncilor - Instituţiile financiare sunt slăbite din cauza datoriilor suverane, au declarat oficialii europeni. Este foarte posibil ca guvernele europene să rezerve un fond de circa 107 miliarde euro, sumă ce se va îndrepta către întărirea rezervelor de lichidităţi ale băncilor din Europa. Banii vor fi folosiţi pentru a majora capitalul de bază Tier 1, la 9% din activele ponderate la risc.

Datoriile Greciei - probabil că instituţiile bancare europene vor fi nevoite să accepte un writedown (n.r. reducerea valorii contabile a activelor) de 50-60% pentru datoriile Greciei. Procentul ar fi cu 21% mai mare faţă de ce s-a discutat în vară. Decizia va provoca pierderi de 140 miliarde euro creditorilor, dar politicienii fac presiuni, în caz contrar ameninţând cu declanşarea unui default formal al Greciei.

Luarea unor decizii concrete a fost amânată până miercuri, deoarece măsurile ce trebuie luate au un grad ridicat de complexitate.

Zona euro prin ochii oficialilor europeni:

„Programul de recapitalizare al băncilor trebuie să aibă în vedere şi menţinerea nivelului de expunere a băncilor din zona euro pe piaţa românească. Nu putem accepta o recapitalizare care să fie adusă la nivelurile necesare prin retragere de bani de pe piaţa românească, pentru a face faţă crizei din interiorul zonei euro. Oricum, întârzierea în decizii ne-a creat probleme şi în finanţarea deficiturilor. Am ajuns să ne împrumutăm cu dobânzi mai mari decât în 2010, când România nu era încă stabilizată financiar", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

„Criza din Zona euro ne afectează economiile, inclusiv pe cea a Marii Britanii. Are un efect de încetinire asupra lor şi trebuie să facem ceva pentru a remedia acest lucru", a declarat David Cameron, primul-ministru al Marii Britanii.

„Vrem o Europă mai unită, mai multe drepturi de a interveni. De aceea, schimbarea tratatelor europene nu ar mai trebui considerată tabu", a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Grecia a dovedit tot timpul că poate lua deciziile necesare pentru a ne face economia sustenabilă. S-a dovedit, însă, că nu este doar o criză a Greciei. Această criză este europeană. Aşadar, este timpul ca noi, ca europeni, să acţionăm decisiv", a declarat George Papandreou, primul-ministru al Greciei.

CITEȘTE ȘI Zona euro în mare pericol. Liderii lumii trag un semnal de alarmă


24 October 2011