Legile din construcţii erau prea permisive iar autorităţile locale, prea generoase cu acordarea autorizaţiilor. Fără niciun fel de rigurozitate, oraşele s-au dezvoltat haotic, investitorii au construit abuziv iar organizaţiile non-profit au început să ducă tot mai multe procese cu statul. Treptat, s-au instalat mai multe praguri legale, dar de fiecare s-au găsit portiţe de eschivare.

23260-1.jpgAzi se introduc noile norme de urbanism, care  ar trebui să blocheze din stadii incipiente proiecte controversate, precum parcul Bordei sau Cathedral Plaza. Totuşi, de la teorie la practică este drum lung. Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi candidat la postul de primar general al Capitalei a explicat, pentru IMOPEDIA.ro, care sunt schimbările aduse de noua legislaţie şi cum vor influenţa ele piaţa construcţiilor.

De astăzi, intră în vigoare modificarea Legii urbanismului 350/2001 prin Ordonanţa de Urgenţă 7/2001. Prin această mişcare, moduli de lucru actual se schimbă în puncte esenţiale. Astfel, planurile urbanistice zonale nu vor mai putea fi iniţiate de privaţi decât în cazul în care este vorba despre construirea de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, ansambluri rezidenţiale noi, infrastructură de transport etc. Cu alte cuvinte, tot ce este cu adevărat în interesul comunităţii.

Consilierii generali, speriaţi de faptul că vor fi nevoiţi să respecte legea

În rest, documentaţiile de urbanism vor fi iniţiate doar de municipalitate. În această situaţie, persoanele care au terenuri mici şi doresc să construiască mai mult decât prevede regulamentul local de urbanism, nu vor mai putea face acest lucru, decât dacă vor convinge primăria să modifice toată zona. Această modificare i-a speriat pe consilierii generali, care nu ştiu cum o să facă faţă unui regim de lucru atât de riguros. Investitorii sunt, de obicei, persoane influente, care nu ştiu să accepte un refuz.

„Consilierii generali se plâng de faptul că sunt atacaţi în instanţă de către investitori care propun PUZuri, dacă le vor vota negativ. Mulţi dintre ei au declarat că vor aproba, de aici înainte, orice PUZ, pentru că nu vor să rişte să fie daţi în judecată. Noi le-am spus că nu de asta i-am ales ca şi consilieri generali, ca să le fie frică de un investitor privat şi să se facă practic preş în faţa lui, ci ca să judece interesul public şi să judece clar calitatea unui proiect.”, arată Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi candidat la postul de primar general al Capitalei.

Oficialii PMB încurcă încă proiectele legale cu cele ilegale

Cea mai mare problemă însă este faptul că lucrul cu statul se dovedeşte a fi la fel de dificil pentru angajaţii din domeniu pe cât este şi pentru oamenii de rând. Departamentul juridic şi cel de Urbanism din cadrul PMB  nu se coordonează, spun cunoscătorii, motiv pentru care asemenea procese înaintate de investitorii privaţi pot fi lesne pierdute de către Stat. Adesea, ONG-urile se dovedesc apărători mai eficienţi ai cauzelor Statului ajunse în instanţă.

„Consiliul general nu are un suport corect de la direcţia de Urbanism şi cea Juridică. Aceste două direcţii funcţionează haotic, iar consilierii sunt puşi în faţa unor documentaţii despre care nu ştiu niciodată dacă sunt legale sau nu. La ultima întâlnire l-au chemat chiar pe arhitectul şef al PMB, lucru care nu se întâmpla înainte, să garanteze pentru fiecare proiect că este legal. Chiar şi aşa, arhitectul şef s-a încurcat sau a uitat şi a declarat legal un proiect care nu era”, continuă Nicuşor Dan.

În asemenea situaţii, investitorii care primesc PUZ-ul, ajung să construiască şi apoi să fie daţi în judecată pentru construcţie nelegitimă. Dacă pierd procesul, atunci ei merg la Primăria Capitalei, să ceară despăgubiri, căci în baza unor act eliberat de Consiliul General s-a întocmit o ilegalitate.

„Aproape sigur de acum încolo Consiliul General va fi atacat din ambele părţi: şi cei pe care îi refuză şi de cei cărora le aprobă în mod netemeinic. De aceea, trebuie să judece corect şi să ştie că ei, fiind organ liberativ, pot să refuze pe motiv de oportunitate: nu este oportun pentru oraş să dezvoltăm un asemenea proiect”, arată Nicuşor Dan.

O altă modificare este că nu se mai poate depăşi coeficientul de utilizare a terenului (CUT)- care reprezintă raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată a imobilului şi suprafaţa de teren pe care s-a construit- aprobat iniţial cu mai mult de 20%. Depăşirea se va putea face numai în condiţii de dezvoltare urbanistică temeinic fundamentată, la cererea primăriei.

Proiecte aprobate pe repede înainte, pe ultima sută de metri

În ultima şedinţă de Consiliu dinaintea implementării noilor prevederi legale, pe lista discuţiilor s-au înghesuit peste 100 de proiecte care aşteptau aprobarea în baza vechilor reguli. Jumătate dintre ele aveau nereguli, multe fiind chiar respinse de şase-şapte ori în ultimii ani.

„A fost o şedinţă mult mai animată decât şedinţele trecute, când de obicei se votau 40 de PUZ-uri în jumătate de oră. Partidele veneau cu lista de acasă şi votau în funcţie de ce li se spunea, fie da, fie nu. De data aceasta, a fost o discuţie lungă la început, între consilierii generali. Ni s-a permis şi nouă, ONG-urile să luăm cuvântul. 30 dintre cele 105 de proiecte au fost aprobate. Nu sunt cele grave, dar sunt mici ciupeli, un etaj-două în plus într-o zonă protejată, de exemplu”, explică Nicuşor Dan.

Sună încurajator, raportat la timpurile trecute. Dar chiar dacă progresul vine din schimbările de lege, oamenii nu se schimbe atât de uşor. De fiecare dată, au existat portiţe legale prin care oameni cheie puteau să îşi vadă liniştiţi interesul. La fel se va întâmmpla şi de acum înainte, măcar o perioadă.

„Instituţiile de control nu funcţionează, Inspectoratul de Stat în Construcţii nu funcţionează, prefectul nu funcţionează. De exemplu, asociaţia noastră, care are buget zero pentru procese, are de patru ori mai multe procese decât prefectul, care are câte un jurist pe fiecare sector. Eu sper să consolidăm noi, cei care din afară, care forţăm respectarea legii, pentru că de fapt toată miza este să reuşim să aducem şi investitori adevăraţi. Până acum am avut, în mare majoritate, investitori speculativi. şi nu poţi dezvolta în acest fel un oraş”, conchide Nicuşor Dan.

CITEȘTE ȘI Zona Bucureşti-Ilfov, vedetă pe piaţa construcţiilor

 

1 februarie 2012