Anul 2020 înseamnă un punct de turnură pentru piaţa imobiliară din România, iar perioada care urmează este de natură să pregătească proprietarii pentru acest moment. Construcţiile verzi vor deveni obligatorii prin lege atât pentru persoanele fizice cât şi pentru instituţii, în cazul construcţiilor noi cât şi atunci când este vorba despre renovări. Legislaţia este deja documentată şi bine pusă la punct, iar lucrurile au început să se schimbe în ritm susţinut. În Cluj Napoca şi Timişoara s-au făcut deja schimbări legale la nivel de oraş, iar alte 20 de municipii şi-au arătat interesul pentru a face schimbări imediate.

34853-hy8q.jpgPerformanţa energetică a clădirilor, utilizarea energiei regenerabile şi managementul deşeurilor din construcţii sună acum pretenţios şi sunt aplicate mai degrabă de marii constructori şi foarte rar de cei care îşi construiesc o casă. Începând cu anul 2020, toate aceste aspecte vor deveni obligatorii prin lege, pentru toată lumea.

„Directiva de Performanţă Energetică a Clădirilor nr. 2010/31/UE arată că toate clădirile care trec printr-un proces semnificativ de renovare trebuie să respecte standardul de performanţă energetică minimă. De asemenea, până în ultima zi a anului 2014, toate clădirile publice noi vor fi obligate să respecte standardul de clădiri cu consum de energie aproape zero. Clădirile noi private vor avea aceeaşi obligaţie începând cu prima zi a anului 2021”, a arătat pentru IMOPEDIA.ro Steven Borncamp, CEO Romania Green Building Council.

Până la sfârşitul lui 2014, toate instituţiile publice trebuie să integreze un nivel minim de energie regenerabilă

Până atunci însă, există mai multe praguri ale schimbării. De exemplu, până în ultima zi a acestui an, în toate clădirile publice din ţară ar trebui să se implementeze, conform legii, un nivel minim de energie regenerabilă. De asemenea, este necesară renovarea a cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor aflate în proprietatea autorităţilor publice, astfel încât să fie respectate cerinţele de performanţă energetică minimă din fiecare an. Tot prin lege, gunoaiele obţinute în urma construcţiilor ar trebui să fie transformate în aşa fel încât să intre din nou în circuitul materialelor folosite.

„Deşeurile din construcţii trebuie să fie manevrate conform prevederilor Directivei 2008/98/EC, introdusă în legislaţia românească prin Legea 211/2011, care are în vedere operaţiunile de rambleiere utilizând deşeuri pentru a înlocui alte materiale şi reutilizarea, reciclarea şi recuperarea materialelor de la construcţiile ce nu prezintă pericole şi de la deşeurile rezultate de la demolări, în proporţie de minim 70% din greutate acestora”, continuă oficialul Romania Green Building Council.

În toată ţara se poate aplica discountul pe impozit de proprietate, pentru clădirile verzi

Primele schimbări în acest sens s-au resimţit în oraşele mari. Cluj-Napoca şi Timişoara au fost primele care au introdus conceptul de scutire sau reducere a taxei de proprietate pentru clădirile performante energetic. După ele, alte 20 de municipii, printre care şi Bucureştiul, s-au arătat interesate de un demers similar. Dar pentru a primi aceste beneficii, proprietarii, fie ei companii sau persoane fizice, trebuie să obţină calificativul “A” în Certificatul de Performanţă Energetică.

Există numeroşi factori care indică o asimilare foarte rapidă a clădirilor verzi în rândul tuturor sectoarelor de construcţii din România în 2014 şi ulterior. Cetăţenii, precum şi reprezentanţii politici însemnaţi au răspuns pozitiv în ceea ce priveşte conceptul de municipalitate mai verde. Astăzi, este suficient să fie comunicat interesul pentru sustenabilitate, astfel încât el să fie susţinut prin apariţia a numeroase exemple locale de clădiri şi oraşe mai verzi. O listă în creştere a clădirilor verzi pe toată suprafaţa ţării asigură că furnizorii de soluţii sustenabile au depăşit etapa teoretică în ceea ce priveşte construcţiile sustenabile şi au căpătat o experienţă suficientă pentru a oferi rezultate considerabile”, arată oficialii RoGBC.

Datorită cererii în creştere de materiale de construcţii verzi, nivelul preţurilor a început să scadă iar varietatea produselor este în creştere. Acele câteva servicii, produse şi tehnologii de nişă care nu sunt încă disponibile în România, sunt disponibile în ţările vecine şi sunt cel mai probabil utilizate într-un procent redus la nivelul oricărui proiect.

CITEŞTE ŞI: Construcţiile eco pot aduce la fiecare euro investit, alţi cinci euro profit


13 August 2014