Romania pericliteaza planurile europenilor privind sustenabilitatea in domeniul arhitecturii si constructiilor.
Economist Intelligence Unit: La categoria cladiri eficiente termic, Bucuresti ocupa locul 21 din 30.
La nivel european aproximativ 50 de milioane de apartamente necesita lucrari de reabilitare
termotehnica, potrivit datelor Economist Intelligence Unit (EIU). Din acestea, 4,8%, adica peste 2,4 milioane de apartamente, reprezinta partea Romaniei, iar de mersul programului de
reabilitare termica din tara noastra depinde si modul in care europenii reusesc sa gestioneze problemele de mediu generate de locuinte. Din pacate, dupa cinci ani de eforturi
guvernamentale in ceea ce priveste reabilitarea termica a imobilelor, cladirile din Bucuresti sunt printre cele mai „neprietenoase" cu mediul din Europa.
Potrivit Economist Intelligence Unit (EIU), la categoria Cladiri, capitala Romaniei ocupa locul 21 in lista celor 30 de orase verzi europene. Peter Wollschlager, membru al Berlin Senate Department of Urban Development, spune ca, asa cum a aratat experienta castigata in programul de reabilitare termica aplicat la Berlin, sunt trei solutii eficiente si rentabile pentru economisirea energiei termice: izolarea peretilor exteriori si a acoperisului; ferestre cu geam termopan si renovarea sistemului de incalzire al cladirii. Toate aceste masuri duc la reducerea emisiilor anuale de CO2 intre 1 si 1,4 tone/apartament, nemaivorbind de scaderea facturii la incalzire si curent electric. In Romania, desi programul de reabilitare termica dateaza din 2005, subfinantarea si frecventa schimbare a proiectului, cat si atentia scazuta acordata sistemelor de incalzire au facut ca in ierarhia oraselor cu cele mai verzi cladiri, Bucurestiul sa aiba unul dintre cele mai scazute scoruri, 4,79 dintr-un punctaj de maximum 10.
In contrast, Stockholm, oras care de multi ani este lider al categoriei oraselor cu cele mai eficiente cladiri din punct de vedere energetic din Europa, isi datoreaza pozitia in principal normelor foarte stricte in ceea ce priveste izolarea imobilelor. Cladirile din Suedia, desi se afla intr-o zona de clima rece, au un consum anual de energie sub 2.000 kwh. Foarte putin daca luam in calcul faptul ca in Marea Britanie, constructiile noi realizate potrivit noilor standarde si normative in domeniul conservarii energiei consuma in medie 3.600 kwh.
In aceeasi situatie se afla si Praga care, desi este pe locul 24 in clasamentul general, la capitolul sustenabilitate a cladirilor este in spatele Bucurestiului.
Totusi, locuitorii din Praga beneficiaza in prezent de un program national de reabilitare a cladirilor avand un buget de un miliard de euro, care este finantat din vanzarea certificatelor de emisii CO2 catre Japonia. Si la Londra, desi orasul se afla pe pozitia 10 in ierarhia europena, eforturile de sustenabilitate nu inceteaza. Astfel, incepand cu aprilie 2010, la Londra a demarat un program-pilot de reabilitare energetica a cladirilor prin care autoritatile livreaza gratuit anumite echipamente, inclusiv becuri cu consum redus de energie.
La noi, nimeni nu discuta inca despre faptul ca normativele in domeniul izolarii termice a cladirilor tind sa fie depasite. Ultimele normative termotehnice care au impus o crestere a exigentelor de izolare termica au fost aprobate in anul 1998. Atunci, guvernul a normat coeficientul global de izolare termica la cladiri in jurul a 0,55 W/m3K. In Europa, acesta este printre cele mai mari coeficiente de transfer termic. Dar cele mai multe probleme sunt mostenite. Rezistentele termice normate utilizate in perioada 1950-1985 in Romania au avut un nivel scazut, conducand la un coeficient global de izolare termica de aproximativ 1,0 W/m3K. Abia in anul 1984 s-au impus valori sensibil mai ridicate pentru rezistentele termice ale anvelopei cladirilor de locuit (0,8 W/m3K), cu aceste caracteristici fiind construite intre 1986 si 1990 circa 12.963 de blocuri (16,1 %). Dar si aceste exigente erau totusi inferioare celor adoptate in unele tari europene avansate, deoarece utilizarea polistirenului celular era inca interzisa. Daca luam in calcul faptul ca, in prezent, blocurile tipizate au o pondere de 72% din fondul de locuinte in mediul urban, volumul de lucru este de-a dreptul urias.
Proverde doar pe vorbe
In 2001, municipalitatea Vienei a inceput sa permita construirea de cladiri multietajate utilizand ca material de baza lemnul. Acest lucru a fost decis ca urmare a promovarii politicilor de sustenabilitate arhitecturala. In prezent, Viena se afla pe locul 7 datorita deschiderii sale catre initiativa privata in domeniul arhitecturii verzi.
Arh. Bogdan Gymeant-Selin, profesor la Universitatea de Agronomie, spune ca atunci cand a incercat sa propuna ca idee constructiva o casa construita integral din lemn refolosit, pentru un proiect locativ in zona Garii de Nord din Capitala, responsabilii cu autorizatiile de la primarie i-au sugerat nici sa nu se gandeasca. „Dupa multe variante in care am incercat sa aplic teorii ale arhitecturii sustenabile si sa folosesc materiale reciclabile in construirea unei case, am renuntat ajungand in final sa adopt un proiect arhitectural cu structura de beton inteligent", declara arhitectul. In fapt, experienta lui Bogdan Gymeant-Selin da masura duplicitatii autoritatilor in domeniul urbanismului care se declara scandalizate de invazia sticlei si betonului in ariile protejate, insa se fac ca ploua atunci cand din zona privata vin propuneri de proiecte cu arhitectura sustenabila.
22 July 2010
