JURIDIC

JURNALUL NATIONAL - 26.04.2005
Tulburarea de posesie

          In scopul ocrotirii relatiilor sociale referitoare la posesia asupra bunurilor imobile, legea incrimineaza, potrivit dispozitiilor art 220 din Codul Penal, sub denumirea de tulburare de posesie, fapta ce consta in ocuparea in intregime sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in posesia altuia. Savarsirea unei astfel de infractiuni este pedepsita cu inchisoare de la o luna la doi ani, pedeapsa fiind mai aspra in cazul in care ocuparea imobilului se comite prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar.

          In acest caz, pedeapsa aplicata este cuprinsa intre 6 luni si 5 ani, iar savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 7 ani. De asemenea, in materia tulburarii de posesie exista dispozitii speciale, cuprinse in Legea nr. 18 din 1991 privind fondul funciar, dispozitii aplicabile faptelor ilicite ce au ca obiect numai terenurile carora le sunt aplicabile prevederile acestei legi.

          Astfel, potrivit art.108 din aceasta lege, ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor de orice fel, infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fara aprobarea primita in conditiile legii, sau refuzul de a elibera terenul astfel ocupat fara drept constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Daca aceasta fapta se savarseste prin violenta, amenintari ori de doua sau de mai multe persoane impreuna, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani. Dar ce se intelege prin ocuparea unui imobil?

         A ocupa un imobil implica o patrundere cu intentia de a ramane, o patrundere urmata de luarea in stapanire efectiva, adica pentru o durata semnificativa. Nu are importanta daca imobilul a fost ocupat in intregime sau in parte, daca acesta este urban sau rural, daca are destinatia de locuinta, magazie, curte, gradina etc. sau daca imobilul se afla in posesia proprietarului sau a unei alte persoane, uzufructuar sau locatar.

        Prin aceasta ocupare, starea de fapt a imobilului este modificata in mod ilicit, in sensul ca actiunea de ocupare, fara drept si prin mijloace ilegale, are ca urmare imediata trecerea imobilului, fie total, fie in parte, in posesia infractorului, prin inlaturarea nejustificata a posesorului anterior, aducandu-se in acest fel prejudicii persoanei deposedate.

       Astfel, prin prevederile sale, legea apara posesia asupra bunurilor imobile impotriva oricui, avandu-se in vedere chiar si proprietarul; acesta va comite si el infractiunea de tulburare de posesie, daca savarseste fapta impotriva aceluia care este in drept sa posede imobilul. Posesia, in acceptiunea dispozitiilor legii penale, are un inteles mult mai cuprinzator decat notiunea de posesie din dreptul civil. A avea posesia unui imobil, in cazul de fata, inseamna a stapani in fapt respectivul imobil, a-l detine efectiv.

        Pentru a exista tulburare de posesie, trebuie ca ocuparea sa se efectueze fara drept, adica sa nu se faca in baza unui titlu legitim, care sa indreptateasca la luarea in stapanire a imobilului. Daca ocuparea imobilului s-a facut in baza unui astfel de titlu, fapta nu va constitui infractiune. De asemenea, nu va fi vorba de tulburare de posesie nici in cazul in care faptuitorul, fiind in eroare, considera in mod gresit ca este in drept sa ocupe imobilul, lipsindu-i intentia.

       Asa cum am precizat, aceasta infractiune poate fi savarsita si in forme mai grave, prin constrangere asupra persoanei vatamate, care poate fi constrangere fizica, in cazul in care se foloseste violenta sau constrangere morala, in cazul amenintarii. O forma mai grava consta si in desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar, adica a semnelor care delimiteaza doua terenuri invecinate, de exemplu, un gard sau sant despartitor, pietrele sau semnele care marcheaza hotarul, un copac care are acelasi rol etc.

       Prin desfiintarea semnelor de hotar se intelege distrugerea sau inlaturarea acestora (distrugerea unui gard sau ridicarea gardului si aruncarea sa in alta parte), iar prin stramutarea semnelor de hotar se intelege deplasarea acestora spre interiorul terenului invecinat) ceea ce duce la ocuparea unei portiuni din acel teren.

        In ceea ce priveste modalitatea juridica de aparare a persoanelor lezate prin savarsirea faptelor de tulburare de posesie, acestea au la dispozitie posibilitatea formularii unei plangeri prealabile, indreptate impotriva persoanelor vinovate. Astfel, persoana ce se considera vatamata in drepturile sale poate sa ceara tragerea la raspundere penala a celor vinovati si obligarea lor la repararea prejudiciilor ce au fost aduse prin savarsirea infractiunii.

      Trebuie subliniat faptul ca legea lasa la aprecierea persoanelor vatamate tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate de savarsirea faptelor de tulburare de posesie, acestea fiind raspunzatoare doar daca cel vatamat sesizeaza organul competent. Plangerea prealabila va fi inaintata direct judeca toriei in a carei raza teritoriala se afla imobilul in cauza. Impacarea partilor intervenita in cursul judecatii va avea drept consecinta incetarea procesului penal, iar in cazul unei hotarari de condamnare o astfel de impacare va inlatura raspunderea penala, daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii instantei judecatoresti.

Av. Bogdan Titirez

26 April 2005