Piaţa imobiliară este dependentă de investitorii străini. Banii lor au adus creşterile fabuloase de acum câţiva ani, lipsa lor a adus prăbuşirea pe care încă o resimţim. România obişnuia să fie prima pe lista lor de plasamente, acum e ultima. A fost ţara perfectă în vremurile bune, dar care poate aduce pagube mult prea mari pe timp de criză.

19196-slide_212426_7091.jpgMigrarea investitorilor din România către alte ţări poate fi descrisă ca un exod. Investitorii nu mai acordă multă încredere economiei românești, comparativ cu ţări precum Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia, după cum arată Raportul Economic EU10 realizat de Banca Mondială. Foarte mulţi au părăsit deja România, iar mulţi alţii sunt pe care de a-şi închide operaţiunile. Ei pleacă în principal spre ţările vecine, dar şi în zone precum Africa, Asia şi America. Potrivit oficialilor Confederaţiei Patronale din România, mulţi investitori români de calibru au ales să investească în Africa, Asia sau America. Doi dintre ei sunt Frank Timiş şi Ovidiu Tender.

„Noi am avut proiecte pe care le-am pierdut pentru Cehia. Alte proiecte, care s-au dorit implementate în România, au plecat până la urmă în Polonia. Sunt perioade de tatonări, negocieri, vizionări de posibile locaţii, luni de zile de investigaţii, întâlniri, iar după o analiză şi un studiu făcute de compania care vrea să implementeze proiectul, pierdem pentru ţări care sunt în concurenţă directă cu noi.", spune Costinel Radu, reprezentant Iunctio.

Potrivit estimărilor Consiliului Investitorilor Străini, România a pierdut, în 2010, proiecte în valoare de peste 800 milioane euro. 2010 a fost, de altfel, cel mai slab an, începând din 2004, din acest punct de vedere. Segmentul imobiliar a fost cel mai puternic afectat, iar perspective optimiste nu prea există momentan. Nici măcar dacă brusc ne transformăm în piaţa ideală.

„Este un blocaj în piaţă. Dacă vrei să intri pe piaţa din România, nu este suficient să te uiţi de piaţa din România. Trebuie să faci o analiză la nivel global. Economia şi evoluţia României sunt influenţate de contextul mondial. Dacă vine o criză în China, va afecta România. Dacă băncile cad în America, va afecta România. Trebuie să te întrebi: este România echipată să facă faţă dezechilibrului mondial? Nu. România nu este ca alte ţări. Nu s-a investit suficient încă în dezvoltare.", declară Robin Martens, directorul companiei de consultanţă Archicom Romania.

Problemele cu infrastructura blochează cele mai multe contracte

Cea mai mare problemă: infrastructura. Este principalul motiv care punea pe fugă investitorii chiar şi atunci când economia era înfloritoare.

„Degeaba ne mândrim cu forţă de muncă şi terenuri ieftine, dacă totul se reduce la infrastructură. În teorie, suntem cei mai dezvoltaţi în infrastructură. Sunt proiecte foarte frumoase, dar doar pe hârtie. Sunt pierderi de zeci de milioane de euro, sunt proiecte pe care le pierdem pentru alte ţări. Până când autorităţile nu se vor implica şi practic în finalizarea proiectelor, nu prea vedem şanse.", continua Costinel Radu.

Iar infrastructura este doar prima de pe o listă lungă de criterii stricte pentru care suntem prea puţin pregătiţi.

„Pentru a atrage companiile, trebuie să ai mai multe componente la locul lor. Este ca un puzzle. Sunt cam 10 criterii pe care le caută toate companiile atunci când decid unde vor să meargă. Unul este infrastructura, apoi toate elementele care se adaugă financiar la implementarea afacerii precum TVA-ul, apoi oamenii - pregătirea şi capacitatea lor, apoi iau în calcul imaginea României, cum este ea percepută afară. Nu se referă la cum merg companiile în ţară, este vorba despre o percepţie mult mai subiectivă, se referă la turism, ştiri despre ţară...", spune Robin Martens.

Cel mai puternic argument al României este acum poziţia geografică strategică

În aceste condiţii, piaţa pare să meargă dintr-o inerţie a vremurilor de altă dată. Singurul lucru care se poate schimba este atitudinea statului în faţa investiţiilor străine. Trebuie rezolvată birocraţia, este nevoie de stabilitate la nivel de politici economice, trebuie să nu mai avem cea mai mare contracţie a PIB din ţările EU10, nu ne ajută nici cea mai mică estimare de creştere a economiei şi nici faptul că activitatea economică slabă a dus la concedieri masive anul trecut,  în special în domeniul construcţiilor.

„Nu ştiu cât mai putem rezista. În momentul acesta, România se bazează doar pe poziţia ei geo-strategică în Europa, pe poziţia ei de poartă la Est şi cam atât. Vom pierde investiţiile, pentru că aşa cum anii trecuţi s-au relocat companii din Europa de Vest şi Europa Centrală în România, vor merge mai departe. Vor migra în continuare în Moldova, Ucraina, Turcia, unde deja se duc foarte multe investiţii.", continuă Costinel Radu.

Şi totuşi, companiile de consultanţă îşi păstrează un optimism moderat. Există clienţi care încă pot fi convinşi să investească aici.

„Când încercăm să aducem un client în România, arătăm exemple de companii care fac bani buni aici, le arătăm exemple de succes care să îi convingă să vină în ţară, să vadă cu ochii lor. Pentru că în momentul în care vin aici, sunt aproape sigur că îl conving. Fac asta de 20 de ani, şi toată lumea, după ce vede România, zice: „Uau, nu mă aşteptam la asta". Este o discrepanţă mare între percepţie şi realitate. Iar acest lucru influenţează minţile oamenilor.” mai spune reprezentantul Arhicom.

Ieşirea tehnică din recesiune îi încurajează pe jucătorii din imobiliare

Surprinzător însă este optimismul pe care îl manifestă o parte dintre specialişti pentru segmente blocate puternic, cum ar fi cel rezidenţial.

"Există înca cerere pe piaţă pentru locuinţe, birouri şi unităţi de vânzare de calitate şi sunt şanse ca această cerere să devină mai vizibilă odată ce revine încrederea şi finanţarea devine mai accesibilă", completează reprezentanţii KPMG.

Şi totuşi, această teorie poate fi susţinută de mişcări precum achiziţia a câteva zeci de apartamente de către un fond de investiţii, aşa cum s-a întâmplat recent cu 28 de apartamente dintr-un proiect rezidenţial din Capitală, care au fost achiziţionate de un fond grecesc. Tranzacţia a fost estimată la un milion de euro.

„Această tranzacţie ne dă speranţe pentru viitorul apropiat, fondurile de investiţii încep din nou să arate interes faţă de piaţa locală. Chiar dacă tranzacţiile de acest tip pot fi numărate pe degete deocamdată, perspectivele sunt bune", a Gabriel Voicu, manager de proiect din partea Coldwell Banker Affiliates of Romania, care a intermediat tranzacţia.

La nivel declarativ, România a ieşit oficial din recesiune, după două trimestre consecutive de creştere. Vezi care este părerea foştilor miniştri de finanţe despre ieşirea tehnică din recesiune.


15 June 2011