Marile afaceri imobiliare din România sunt animate de bani străini. Malluri, ansambluri rezidențiale sau parcuri de birouri, cele mai multe sunt ridicate de investitori din afara țării, care au pariat sume importante pe tricolorul românesc. Dar care sunt avantajele țării noastre și unde ne poziționăm, pe harta oamenilor de afaceri internaționali? Pentru a afla o viziune de ansamblu, IMOPEDIA.ro a stat de vorbă cu Andrew Peirson, Managing Director SEE & Romania, în cadrul JLL.

37837-andrew_peirson.jpgUnde se poziționează România, din punctul de vedere al investitorilor străini?

La nivel regional, România ocupă locul trei, după Polonia și Cehia. Însă în aceste două țări, prețurile ajung să creeze foarte multă frustrare și presiune – nu mai sunt multe clădiri interesante de vânzare, iar când astfel de proprietăți sunt scoase pe piață, numărul cumpărătorilor interesați este foarte mare, astfel că prețul ajunge să urce prea mult. Și se creează o situație aproape absurdă: sunt mulți oameni care au bani de cheltuit, pe care vor să îi investească (în mod inteligent, desigur), dar pe care ajung să nu aibă unde. Așa că se orientează către România, unde o clădire are doi-trei cumpărători, deci se pot face remarcați. La momentul acesta, București este  o afacere mai bună decât Varșovia.

De ce este România interesantă, pentru investitorii din afară?  

Cel mai mare avantaj al României este dimensiunea sa. Există și alte țări extrem de atractive, dar care nu pot suporta suficient de multe investiții din cauză că au piețe mult prea mici. Un bun exemplu ar fi Cehia, o țară cu puțin peste 10 milioane de locuitori, a cărei piață imobiliară vede mai multă activitate decât Germania sau Austria. Ne uităm la Slovacia, o altă opțiune atractivă, dar care are cam 3,5 milioane de locuitori, în timp ce cel mai mare oraș are cam 600.000 locuitori. De asemenea, Slovenia – are unul dintre cele mai mari PIB-uri din Europa Centrală și de Est (cred că stă chiar mai bine decât Austria), dar are o populație de puțin peste 2 milioane de locuitori. Deși au indicatori foarte buni, astfel de țări sunt prea mici; investitorii nu sunt interesați să își mute activitatea aici pentru că nu se pot dezvolta suficient. Pe de altă parte, România oferă alte opțiuni: are o creștere economică sănătoasă, cu toate că PIB-ul în sine este destul de scăzut, pe la o treime față de cel al Sloveniei. Are mai multe orașe mari, investițiile nu trebuie să se limiteze la București, prezintă foarte mult interes Cluj, Timișoara sau Iași. Este o țară mare, cu multe posibilități, spre deosebire de alte. De exemplu, Ungaria este, practic, un singur oraș – totul se desfășoară în Budapesta, nu se întâmplă nimic în restul țării. Numai Polonia și România oferă mai mult de un singur oraș pentru dezvoltări imobiliare, aceasta este marea diferență.

Pe piața locală, există investitori micuți și adevărați giganți, care încheie tranzacții-reper. Cum de nu avem investitori de mijloc?

Dacă ne uităm la investitorii importanți de aici, fie că banii provin din Grecia sau din Africa de Sud sau din țările vestice, observăm că sunt, de fapt, grupuri de indivizi bogați, care plasează bani în fonduri, având astfel o forță mult mai mare. Una dintre cele mai mari probeme, în Europa Centrală și de Est, este să aduci oamenii la un loc, să formeze un fond, ca să aibă o putere de cumpărare mult mai mare.

În Arfrica de Sud, au avut banii blocați, vreme de ani de zile, deoarece nu aveau voie să îi plaseze în afara granițelor. Erau acolo mulți bani care nu puteau fi scoși. Dar după ce s-au modificat regulile, au ieșit în piață sume importante. Însă au început să caute zone din care ar putea obține profituri importante, așa că au eliminat de pe listă orașe precum Londra sau Paris, orientându-se către Europa Centrală și de Est.

Întotdeauna vor fi oameni care vor cumpăra apartamente, deci este un segment interesant pentru investitori. Și, în general, cei mai mulți bani care intră în piața imobiliară, vin din străinătate, pentru că există această tendință de a plasa banii în afara țării. Un român cu dare de mână va fi mai atras să cumpere o proprietate imobiliară în Germania, în Italia sau în Franța. Iarba vecinului este întotdeauna mai verde. Oamenii care au bani simt că pot realiza profituri mai mari în afara granițelor. Una dintre cele mai mari probleme este că puțini oameni din Europa Centrală și de Est au încredere în propria țară. Dacă ești din Cehia, vrei să îți plasezi banii în Austria. Cam așa funcționează lucrurile, România nu e diferită de alte țări.

Putem spera că vom intra în vizorul marilor investitori asiatici?

Nu se știe niciodată, dar nu cred că ne putem aștepta la sume importante venite din Asia și nu putem face calcule ținând cont de astfel de investiții. Când sunt interesați de o piață, asiaticii investesc puternic – ei nu vin să cumpere o clădire de birouri de 5 milioane euro, ci își fac simțită prezența, cu adevărat, vin să facă schimbări. După cum s-a putut observa, asiaticii sunt atrași de lucruri mari. Londra este cel mai bun exemplu. Dar nici în Londra, nu vedem investitori asiatici interesați de o clădire de birouri de câteva milioane. Nu, ei cumpără simboluri, al căror preț de vânzare este de un miliard de dolari. Investitorii asiatici vor să își afirme bogăția, ei nu analizează științific, ca un investitor german, să spunem, care se uită care este creșterea, își face un plan de exit, este mult mai meticulos. Cei din afara Uniunii Europene au o altfel de atitudine, caută lozurile mari, de renume, sunt interesați de glory products. Pentru astfel de investitori, cele mai interesante destinații europene sunt Paris și Londra. Nefiind interesați nici măcar de alte metropole europene, este greu de crezut că își vor muta atenția pe România.

CITEȘTE ȘI ALTE INTERVIURI:

30 July 2015