În ultimii ani, pe măsură ce criza economică avansa, iar bugetele deveneau tot mai restrânse, s-a discutat fervent despre soluţiile prin care poţi să plăteşti mai puţin la întreţinere. Este vorba fie despre soluţii radicale ce promit să reducă cheltuielile aproape integral, fie despre mici adăugiri care ar urma să scadă câteva zeci de procente din cheltuieli. Oricum, varietatea produselor din acest domeniu a crescut considerabil, iar preţurile au devenit tot mai accesibile. IMOPEDIA.ro a făcut un rezumat al celor mai frecvente alegeri făcute de românii care vor să îşi facă locuinţele mai economice.

25468-intretinere.jpgTreptat, casele eficiente energetic s-au transformat într-un nou trend în construcţii. De acum înainte, trendul se va transforma în necesitate. În mai puţin de opt ani, Uniunea Europeană urmează să implementeze politica 20-20-20. România nu face excepţie de la regulă, deci va trebui să se supună noilor norme prin care se urmăreşte scăderea emisiilor poluante cu 20% sub nivelul celor din 1990. Totodată, 20% din energia consumată ȋn UE trebuie să fie obţinută din surse regenerabile şi, nu ȋn ultimul rând, să se facă o reducere cu 20% a consumului brut de energie prin creşterea eficienţei energetice.

Casele, blocurile şi clădirile de birouri risipesc 40% din energie, la nivel european

Clădirile construite clasic, vechi sau mai noi, risipesc un nivel impresionant de energie. La nivel european, aproape 40% din energie este consumată pentru climatizarea clădirilor. Singura speranţă de a reduce energia este investiţia în construcţiile noi.

„Ceea ce oamenii trebuie să înveţe este că, în cazul caselor, se aplică aceleaşi criterii ca şi la autovehicule. Maşinile noi consumă de două-trei ori mai puţină benzină, sunt mai sigure şi mai rapide faţă de maşinile vechi. Totodată, raportat la costul total, sunt şi mai ieftine faţă de maşinile din generaţii anterioare. Tehnologiile în domeniul construcţiilor au făcut progrese similare în domeniul eficienţei, siguranţei şi longevităţii în exploatare”, arată Andrew Prelea, CEO Ozone Homes.

Desigur, acest gând îi descurajează pe mulţi dintre cei care vor să îşi construiască o casă sau chiar o clădire de birouri. Materialele economice şi-au construit de-a lungul timpului reputaţia de produse scumpe. Însă pe măsură ce piaţa a crescut, gama s-a diversificat, fapt care a condus natural şi la ieftinirea gamelor economice.

„Preţul mare pentru construcţiile verzi este un mit. Desigur, poţi face construcţii verzi de lux, la fel cum poţi ridica şi clădiri convenţionale de lux, dar în general, costurile de construcţie pentru un proiect ecologic ajung să fie similare cu cele implicate de dezvoltarea unei clădiri de calitate, dar non-economice”, ne-a declarat Steven Borncamp, preşedintele Green Building Council.

Anveloparea construcţiilor este eficientă şi la case, nu doar la blocuri

Una dintre cea mai la modă metode de eficientizare energetică este anveloparea clădirilor. Este valabilă atât pentru construcţiile noi, cât şi pentru cele vechi, iar costurile sunt de aproximativ 5% din preţul total al casei. O investiţie minoră pentru economii considerabile.

„Zidăriile sunt sensibil egale ca şi preţ în general. Clienţii trebuie să fie însă atenţi la preţ, care are două componente. Preţul de vânzare se compară metru cub pe metru cub, dar calculul trebuie făcută pe metru pătrat de zid final. Iar acest lucru înseamnă că preţul include blocul de zidărie, mortarul, manopera. Acesta este costul unei case. Zidăria noastră pentru o casă de 120 mp costa aproximativ 3.900 euro. Deci a investi într-o zidărie de calitate nu este un efort foarte mare, pentru că avantajele care vin pe termen lung sunt mult mai mari. Vorbim despre eficienţă energetică, consum şi mai ales, confortul celor care locuiesc acolo”, a spus Marius Dragne, director de vânzări şi marketing Xella România.

Un alt lucru important este schimbarea centralelor cu unele de nouă generaţie. Sunt firme care oferă chiar un sistem de buy-back pentru clienţii care vor să facă această mişcare. Iar interesul este destul de mare, mai ales că preţul gazelor este cel care ridică întreţinerea la niveluri maxime iarna.

„Cumpărătorii locali de centrale se îndreaptă tot mai mult către sistemele în condensare care, dincolo de funcţiile ce aduc un impact redus asupra mediului înconjurător, au avantajul reducerii consumului de gaz cu până la 35%”, a declarat Cătălin Drăguleanu, director de vânzări Ariston.

Există deja români care au renunţat cu totul la metodele convenţionale de energie

Pentru clienţii inovatori, centrala termică este deja de ordinul trecutului. Mulţi dintre ei au ales deja panourile radiante. Acestea sunt prezente pe piaţa din România de foarte puţin timp şi multă vreme au fost confundate cu panourile solare. De fapt, este vorba despre un fel de calorifere, subţiri cât un televizor plat, care pot avea aspectul unui tablou, al unei oglinzi sau multe alte variante şi care au capacitatea de a încălzi atât încăperile, cât şi corpurile din cameră. Tocmai de aceea, economiile se văd fără de greş la facturile lunare.

„La un apartament cu trei camere, costul se ridică la circa 1.500 euro. La case, este mai greu de făcut calculul, depinde atât de suprafaţă, cât şi de împărţirea casei, pentru că în fiecare încăpere se pune cel puţin un aparat. Pentru camerele de până în 25-30 mp se pune un singur aparat, pentru încăperi mai mari se pun două-trei aparate. Costurile cu încălzirea, de exemplu pentru o cameră de până în 25 mp, sunt undeva între 50-70 lei lunar”, spune Nataly Negrea, director de vânzări Sun Power.

La extrema cealaltă, există deja şi case care se pot susţine integral singure la nivel energetic. Case care nu au nevoie de gaz sau electricitate, prin reţelele convenţionale. Case care folosesc energia regenerabilă, pe care România abia învaţă să o folosească deşi, paradoxal, ţara noastră stă pe un potenţial enorm de producţie în acest domeniu. Investitori din întreaga lume vânează acum investiţii în energie regenerabilă, la noi în ţară. Problemele de ordinul birocraţiei şi discuţiile despre jocurile necurate din domeniu îi sperie însă pe mulţi dintre aceştia.

CITEȘTE ȘI: Cât de economică este de fapt o casă ecologică?