Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea unor clienţi ai Băncii Comerciale Române de suspendare a plăţii ratelor la creditele contractate până la pronunţarea unei sentinţe definitive în procesul de fond.
"Vom face recurs în termen de cinci zile la Curtea de Apel. Din condică am aflat că a fost respinsă
cererea celor 199 de clienţi, ca fiind neîntemeiată", a declarat pentru NewsIN liderul grupului de clienţi nemulţumiţi ai băncii, Violeta Vasilioglu.
Clienţii BCR reclamă faptul că unele clauze contractuale sunt abuzive, conform legii de protecţie a consumatorilor în vigoare. Pe de altă parte, reprezentanţii Băncii Comerciale Române (BCR) susţin că "este o hotărâre normală şi corectă a instanţei".
Poziţia reprezentanţilor BCR
"Este reconfirmată astfel necesitatea respectării obligaţiilor contractuale asumate de către părţi. Orice client BCR are posibilitatea să solicite fie reorganizarea creditului dacă are dificultăţi de rambursare, fie refinanţarea acestuia. Pentru a ajuta clienţii care întâmpină dificultăţi financiare am implementat, încă de anul trecut, atât soluţii de refinanţare cât şi de restructurare care pot merge până la diminuarea temporară cu până 50% a ratei lunare. Dorim doar ca obligaţiile contractuale asumate de comun acord să fie respectate cu bună credinţă de ambele părţi", au mai spus reprezentanţii BCR.
Poziţia casei de avocatură Piperea & Asociaţii
Respectam decizia suverană a judecătorului, care a considerat că aparenta dreptului este în favoarea băncii şi nu în favoarea celor 200 de clienţi ai băncii care au cerut suspendarea plăţii ratelor. Ne menţinem încrederea deplină în sistemul judiciar românesc, mai ales că suntem de-abia la începutul unui drum lung şi anevoios. De aceea, urmează a formula recurs împotriva acestei prime hotărâri judecătoreşti, justificat de faptul că:
• legea permite consumatorilor să considere fără efect clauzele din contractele cu consumatorii care au caracter abuziv; autorităţile în domeniu au calificat şi continua să califice unele clauze din contractele de credit de consum încheiate în anii 2005-2009 ca fiind abuzive, ceea ce, iarăşi, permite consumatorilor să considere clauze ca fiind fără de efect; consumatorul nu îşi poate face singur dreptate.
• Fără intervenţia justiţiei, care să dispună de urgenţă îngheţarea efectelor contractului care conţine clauze abuzive, nu se poate considera că protecţia acordată consumatorilor de legislaţia în domeniu este efectiva; a lăsa sentinţe ca cea de ieri (n.r. 15 noiembrie 2010) să devină irevocabile ar însemna ca legea şi întregul sistem românesc de protecţie a consumatorilor sunt ipocrite şi constituite din simple sloganuri publicitare, iar Statul român nu îşi respectă obligaţiile de prevenţie a clauzelor abuzive;
• atunci când reclamaţiile sau cererile consumatorilor au fost individuale şi disparate, instanţele din ţară le-a rezolvat favorabil, inclusiv pe calea ordonanţei preşedinţiale, iar autorităţile în domeniu le-au sancţionat contravenţional; justiţia a fost alături de cetăţean şi a părut că îl protejează; băncile în cauză au considerat şi încă mai consideră aceste spete drept cazuri izolate, care nu provoacă riscuri sistemice; in cazul acestei prime cereri de ordonanţă preşedinţială, in care au fost implicaţi 200 de clienţi, justiţia nu a mai manifestat acelaşi curaj; banca pârâtă a invocat drept apărare riscul sistemic ce l-ar produce admiterea unei astfel de cereri; dacă acesta a fost motivul pentru care s-a respins cererea, atunci nu aparenta dreptului a fost în favoarea pârâtei, ci faptul că pârâta face parte dintr-un sistem, care trebuie protejat, chiar dacă acest sistem este cel care a cauzat criza economică mondială;
• înseamnă că echitatea, interesele economice sau sociale ale celor 200 de persoane implicate şi chiar aparenta dreptului acestora au fost sacrificate in favoarea stabilităţii unui sistem care a profitat din plin de pe urma anilor de consum şi boom economic şi profita şi in anii de criză; înseamnă ca a fost preferata menţinerea unei profitabilităţi la limita legalităţii în dauna protecţiei efective a consumatorului.
• pe termen lung, soluţia s-ar putea întoarce împotriva băncii şi chiar a sistemului, pentru că acei clienţi care încă nu au declanşat procese colective şi care, acum, vor fi descurajaţi să o facă, vor plăti în continuare rate mai mari decât cele pe care le-au contractat şi, în orice caz, mai mari decât resursele lor financiare actuale, până când vor ajunge în situaţia de debitori neperformanţi, alimentând cifra in continuă creştere a acestor credite neperformante în portofoliul băncilor, adică majorând lună de lună costurile şi pierderile băncilor;
• faptul că un mare număr de persoane au reclamat băncile şi au formulat acţiune în justiţie sau reclamaţii şi faptul că autorităţile competente au descoperit clauze abuzive şi au sancţionat băncile cu amenzi contravenţionale dovedeşte că în aceste contracte există ceva greşit; fără îndoială ca nu este legal ca la semnarea contractului sa ştii ca ceva te costa 1 leu, iar peste un an de zile sa afli că de fapt costul este de 5 lei.
Fondul pretenţiilor clienţilor reprezentaţi de "Piperea şi Asociaţii" în procesul colectiv cu BCR are termen în data de 24 octombrie 2011. Casa de avocatură va solicita Tribunalului Bucureşti o preschimbare a termenului pentru o dată mai apropiată.
17 November 2010
