Trecerea României la moneda europeană este privită cu un optimism generalizat. Acest moment este văzut drept al treilea pas de creștere a bunăstării, după intrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană.  Românii sunt deschiși la această schimbare, guvernanții par hotărâți să păstreze data de 1 ianuarie 2019 ca moment de trecere la zona euro. Există însă motive pentru care acest moment ar trebui amânat cât mai mult cu putință, iar guvernatorul Mugur Isărescu este pe lista celor care susțin această teorie. Trecerea la moneda europeană aduce beneficii, dar aduce și riscuri importante.

37341-leu_euro.jpgPentru români, fiecare oportunitate de a importa reguli internaționale este o șansă pentru o viață mai bună. Intrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană au fost așteptate cu speranțe mari, care s-au concretizat doar parțial. Acum, toate frustrările legate de aceste aspecte, toate așteptările neîmplinite în primele două cazuri, s-au transpus adoptării monedei euro. Scenariile prea optimiste legate de acest moment sunt descurajate de experții în economie, care consideră că nu euro în sine va reprezenta o salvare pentru România, ci conoportamentul pe care o să îl avem, în momentul adoptării euro.

„Intrarea în NATO, aderarea la Uniunea Europeană, adoptarea euro sau intrarea în spațiul Schengen, oricare ar fi schimbarea, guvernanții, dar și oamenii de rând, trebuie să înțeleagă că nu este posibilă o creștere notabilă a nivelului de trai, subit, după semnarea unui tratat, ci doar susținut de reforme economice structurale și strategii de dezvoltare pe termen lung. Nu există niciun scenariu fezabil în care aceste reforme să fie înlocuite de trecerea la un set de norme și reguli internațional valabile”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro prof. Marcel Zăvoianu, analist economic.

Există țări care, deși sunt temeinic pregătite pentru a adopta euro, preferă să amâne acest moment, din rațiuni de siguranță națională

Înainte de orice asemenea schimbare, economia locală trebuie să fie pregătită corespunzător. Iar din punctul de vedere al BNR, economia românească nu poate încă să funcționeze exclusiv în baza regulilor de piață. În alte cazuri, cum ar fi Cehia sau Polonia, chiar dacă economia este temeinic pregătită pentru a adera la euro, guvernanții preferă să amâne acest moment și să aștepte rezultatele transformărilor care au loc în interiorul Uniunii Monetare. 

„Noi, românii, cu toții vrem în Europa, dar știm unde ne ducem? Suntem într-un plin proces de transformare, ete un proiect complex și nu se reduce la țintă. A discuta doar despre țintă este chiar un lucru periculos. Proiectul euro nu poate fi luat în discuție serios, dacă vom avea alte priorități. Este nevoie de o foaie de parcurs asumată și respectată de toți factorii implicați. Acest proiect trebuie tratat cu maximă seriozitate de întreaga societate”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

România nu ar trebui să treacă la euro, cât timp decalajele de nivel de trai sunt mari, comparativ cu restul țărilor din blocul european

Potrivit baremelor necesare pentru a adopta moneda europeană, România trebuie să rezolve două probleme: criteriile de convergență nominală și cele de convergență reală. Prima categorie vizează stabilitatea macroeconomică, și România este aproape de a îndeplini toate criteriile legate de rata inflației, deficit bugetar sub 3% din PIB, datorie publică sub 60% din PIB, stabilitatea cursului de schimb, rata dobânzii la obligațiuni. Paradoxal însă, toate acestea nu se traduc într-un nivel de trai mai bun pentru locuitorii țării. Și tocmai aici intervin problemele.

„Convergența nominală nu este o provocare imposibilă. Convergența reală însă, cea care reprezintă nivelul de trai al românilor, prin comparație cu alte țări din zona euro, este cea care ne ridică cele mai mari probleme. Nu ne putem alătura blocului monetar, cât timp avem un decalaj important între nivelul de dezvoltare al României și nivelul de dezvoltare al celorlalte țări membre. Aceste decalaje sunt greu de recuperat, iar ignorarea lor doar de dragul de a folosi o monedă nouă va fi un dezavantaj și pentru noi, și pentru zona euro. Momentan însă, putem doar pretinde că suntem pregătiți”, explică prof. Marcel Zăvoianu, analist economic.

Un avantaj important, pe care România îl pierde, odată cu adoptarea monedei europene, este pârghia monetară. Uneltele pe care BNR le folosește acum, cu scopul de a ajusta dezechilibrele financiare majore. Se pierde astfel independența politicii monetare, ceea ce poate crea dificultăți greu de stăpânit. Un exemplu elocvent în acest sens este Grecia și evoluția acestei țări în timpul crizei. Singura unealtă de care România se va putea folosi, odată aderată la zona euro, este politica fiscală.

„Eu nutresc speranța că și adoptarea euro va fi un pas bine analizat, din punct de vedere al impactului, așa cum a fost intrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci adoptarea monedei europene poate aduce multe avantaje: eliminarea riscului valutar, ceea ce conduce la costuri de tranzacționare mai reduse. Noi investiții vor fi atrase, printr-un mediu economic mai stabil și mai atractiv, pentru investitori. competitivitatea crescută va aduce beneficii clienților, iar companiile se vor cerne, în funcție de acest criteriu. Vor apărea deci și noi locuri de muncă”, explică analistul economic.

Guvernanții au decis recent să păstreze data de 1 ianuarie 2019 drept țintă pentru adoptarea monedei unice europene.

CITEȘTE ȘI:

23 June 2015