În luna martie 2011 producţia industrială a crescut faţă de luna precedentă cu 14,3% ca serie brută şi a scăzut cu 0,8% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut atât ca
serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 9,8%, respectiv cu 7,4%.
În trimestrul I 2011, comparativ cu trimestrul I 2010, producţia industrială a crescut ca serie brută cu 11,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,0%.
Martie 2011 comparativ cu februarie 2011
În luna martie 2011, producţia industrială (serie brută), a crescut faţă de luna precedentă cu 14,3%, datorită creşterii tuturor sectoarelor industriale. Industria prelucrătoare a crescut cu 16,3%, industria extractivă cu 10,1%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 2,7%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la toate categoriile de bunuri: industria bunurilor intermediare (+18,0%), industria bunurilor de capital (+15,8%), industria bunurilor de uz curent (+14,4%), industria energetică (+7,0%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+6,0%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut faţă de luna precedentă cu 0,8%, din cauza scăderii industriei extractive (-1,9%) şi industriei prelucrătoare (-1,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,5%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în: industria energetică (+1,8%), industria bunurilor de capital (+1,6%) şi industria bunurilor intermediare (+0,9%). Industria bunurilor
de folosinţă îndelungată şi industria bunurilor de uz curent au scăzut cu 5,7%, respectiv cu 2,0%.
Martie 2011 comparativ cu martie 2010
În luna martie 2011, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 9,8%, susţinută de creşterea tuturor sectoarelor industriale: industria prelucrătoare (+10,7%), industria extractivă (+6,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+4,5%).
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri: industria bunurilor intermediare (+19,4%), industria bunurilor de capital (+14,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+6,0%) şi industria energetică (+2,3%). Industria bunurilor de uz curent a scăzut cu 3,4%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, a crescut cu 7,4%, datorită creşterilor înregistrate de industria prelucrătoare (+8,2%), industria extractivă (+6,8%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+3,8%).
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat următoarele creşteri: în industria bunurilor intermediare (+16,3%), în industria bunurilor de capital (+13,6%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,4%) şi în industria energetică (+2,3%). Industria bunurilor de uz curent a scăzut cu 5,1%.
Trimestrul I 2011 comparativ cu trimestrul I 2010
În trimestrul I 2011, comparativ cu trimestrul I 2010, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 11,4%, datorită creşterilor industriei prelucrătoare (+13,2%), industriei extractive (+3,8%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+3,7%).
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la toate categoriile de bunuri: în industria bunurilor intermediare (+21,1%), în industria bunurilor de capital (+14,1%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+13,7%), în industria bunurilor de uz curent (+2,6%) şi în industria energetică (+1,8%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în trimestrul I 2011, comparativ cu trimestrul I 2010, a crescut cu 10,0%, datorită creşterilor înregistrate de industria prelucrătoare (+11,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+3,5%) şi industria extractivă (+3,0%).
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la toate categoriile de bunuri: industria bunurilor intermediare (+17,4%), industria bunurilor de capital (+12,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,7%), industria bunurilor de uz curent (+1,7%) şi industria energetică (+1,6%).
PRECIZĂRI METODOLOGICE
1. Sursa datelor o constituie capitolul PROD (Produse şi servicii cu caracter industrial) din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS), în conformitate cu Regulamentul Consiliului European nr. 1165/1998, Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 1158/2005 şi Regulamentul Comisiei Europene nr. 1503/2006 cu privire la statisticile pe termen scurt.
2. Cercetarea statistică este de tip selectiv. Tipul de sondaj utilizat şi procedeul de extragere a eşantionului este cel al sondajului stratificat cu selecţie aleatoare simplă fără revenire în cadrul fiecărui strat, în care variabilele de stratificare sunt reprezentate de: activitatea economică şi clasa de mărime a întreprinderii în funcţie de numărul de salariaţi. Datorită necesităţilor privind comparabilitatea rezultatelor pe grupe de activităţi omogene cât şi la nivel de întreprindere de la o perioadă la alta, categoria operatorilor economici cu potenţial economic ridicat (50 de salariaţi şi peste) se cercetează exhaustiv. Baza de selecţie a eşantionului asigură o reprezentativitate calculată după cifra de afaceri de 92,69% din mulţimea totală a unităţilor active. Datele se colectează de la circa 8600 operatori economici cu activitate principală industrială. Eroarea maxim admisă a estimaţiilor este de ± 3%.
3. Concepte şi definiţii
Indicele producţiei industriale este cunoscut ca un indice al rezultatelor sau un indice al volumului producţiei care îşi propune să identifice schimbările volumului producţiei.
Indicii producţiei industriale măsoară evoluţia acesteia pe total, secţiuni (industria extractivă, prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,
apă caldă şi aer condiţionat), diviziuni CAEN Rev. 2 (diviziunile 05÷35, exclusiv grupa 353) precum şi pe marile grupe industriale. Gradul de acoperire pe total industrie este de
87,7%.
Nomenclatoarele utilizate la calculul indicelui producţiei industriale sunt:
• Clasificarea Activităţilor Economiei Naţionale (CAEN Rev. 2)
• Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor (CPSA 2008).
• Marile grupe industriale (industria bunurilor intermediare, industria bunurilor de capital, industria bunurilor de folosinţă îndelungată, industria bunurilor de uz curent, industria
energetică) reprezintă un nomenclator agregat de diviziuni sau grupe CAEN Rev. 2 utilizat în statistica europeană pentru caracterizarea industriei după destinaţia bunurilor produse.
Industria bunurilor intermediare cuprinde următoarele diviziuni, respectiv grupe CAEN Rev. 2: 07, 08, 09, 106, 109, 131, 132, 133, 16, 17, 201, 202, 203, 205, 206, 22, 23, 24, 255, 256, 257,
259, 261, 268, 271, 272, 273, 274, 279.
Industria bunurilor de capital cuprinde următoarele diviziuni, respectiv grupe CAEN Rev. 2: 251, 252, 253, 254, 262, 263, 265, 266, 28, 29, 301, 302, 303, 304, 325, 33.
Industria bunurilor de folosinţă îndelungată cuprinde următoarele diviziuni, respectiv grupe CAEN Rev. 2: 264, 267, 275, 309, 31, 321, 322.
Industria bunurilor de uz curent cuprinde următoarele diviziuni, respectiv grupe CAEN Rev. 2: 101, 102, 103, 104, 105, 107, 108, 11, 12, 139, 14, 15, 18, 204, 21, 323, 324, 329.
Industria energetică cuprinde următoarele diviziuni, respectiv grupe CAEN Rev. 2: 05, 06, 19, 351, 352.
• PRODROM - Nomenclatorul de produse şi servicii industriale utilizat la colectarea datelor privind producţia industrială este total armonizat cu nomenclatorul utilizat în ţările U.E.,
respectiv Lista PRODCOM. Poziţiile din cadrul nomenclatorului PRODROM sunt rezultatul detalierii subclaselor elementare CPSA 2008. Toate poziţiile PRODROM sunt la acelaşi nivel de
nominalizare, eventualele grupări solicitate pentru cerinţele de analiză şi diseminare, obţinându-se prin prelucrare, pe baza criteriilor de structurare utilizate pentru definirea
fiecărei poziţii.
Nomenclatorul de produse industriale (PRODROM) cuprinde circa 3500 produse şi caracterizează activităţile industriale din secţiunile CAEN Rev. 2: B, C şi D.
Nivelul de subclasă elementară CPSA reprezintă primul nivel de calcul al IPI. Cele cca 3500 produse PRODROM se agregă în 1100 subclase elementare CPSA, din care 710 sunt luate în calculul
IPI.
• Nomenclatorul operatorilor economici care furnizează lunar date privind producţia fizică industrială cuprinde un eşantion reprezentativ de întreprinderi cu activitate principală de industrie
(CAEN Rev. 2: 05÷35) şi care este constituit din totalitatea întreprinderilor cu peste 50 de salariaţi şi dintr-un eşantion de întreprinderi cu număr de salariaţi cuprins între 4-49, astfel
încât să se asigure un grad de reprezentativitate de cca 90% la nivel de total industrie şi minim 80% la nivel de diviziune CAEN Rev.2, reprezentativitate calculată pe baza cifrei de
afaceri.
Pentru o mai bună reprezentare a industriei alimentare, datorită specificului acesteia, în eşantionul de întreprinderi industriale sunt incluse şi societăţile comerciale cu activitate
principală de agricultură dar care au subunităţi specializate în fabricarea produselor agroalimentare.
4. Algoritm de calcul
Agregarea indicilor primari ai producţiei industriale se realizează printr-un sistem de ponderări succesive, utilizându-se pentru agregarea la nivel de subclasă elementară CPSA - nivel de
agregare superior al PRODROM-ului preţul mediu unitar din anul de bază (2005), iar pentru nivelurile de agregare superioare (clasă, grupă, diviziune, secţiune CAEN Rev. 2 sau mare grupă
industrială) folosindu-se ca element de ponderare valoarea adăugată brută la costul factorilor (VABCF) din anul de bază (2005), conform rezultatelor Anchetei Structurale în Întreprinderi din
anul de bază (2005). Primul nivel de agregare este nivelul clasei CAEN Rev. 2, următoarele niveluri de agregare fiind determinate ca o medie aritmetică ponderată a indicilor claselor,
grupelor, diviziunilor, secţiunilor CAEN Rev. 2, marilor grupe industriale, cu VABCF corespunzătoare din anul de bază (2005). Indicii pentru marile grupe industriale se obţin prin
agregarea indicilor la nivelul grupelor CAEN Rev. 2 componente, ponderate cu VABCF corespunzător. Indicii producţiei industriale pe total industrie se obţin prin agregarea indicilor
calculaţi la nivel de diviziune CAEN Rev. 2.
5. Pe lângă indicii bruţi ai producţiei industriale, se calculează lunar şi indici ajustaţi cu numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate prin metoda regresivă, metodă recomandată de regulamentele europene referitoare la indicatorii pe termen scurt (Regulamentul Consiliului 1165/1998).
Pentru ajustarea seriilor s-a folosit pachetul de programe DEMETRA (metoda TRAMO/SEATS), care realizează estimarea efectului numărului de zile lucrătoare diferit de la o lună la alta şi efectului calendarului (Paştele ortodox, an bisect şi alte sărbători naţionale) precum şi identificarea şi corectarea valorilor extreme (schimbări de nivel ocazionale, tranzitorii sau permanente) şi interpolarea valorilor lipsă.
Seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare s-a obţinut prin eliminarea din seria brută a acestor efecte, cu ajutorul unor coeficienţi de corecţie, stabiliţi în funcţie de modelul de regresie folosit (aditiv sau multiplicativ).
Stabilirea modelelor de regresie folosite pentru fiecare serie se face la începutul fiecărui an şi implică recalcularea seriilor ajustate calculate în anul precedent (recalculare datorată modificării modelelor adoptate, numărului de regresori folosit şi numărului de observaţii disponibile).
Ajustarea nivelurilor agregate s-a realizat prin metoda directă care presupune ajustarea directă a seriilor agregate. Utilizarea metodei directe poate conduce la unele inconsistenţe în seriile de date (respectiv, agregatele să nu fie cuprinse întotdeuna între valorile componentelor din care provin).
6. Datele sunt provizorii şi periodic pot fi revizuite pe baza rectificărilor ce se efectuează retroactiv de către operatorii economici din eşantion.
Informaţii suplimentare se pot obţine din publicaţiile statistice Buletin Statistic Lunar (termen de apariţie 13 mai 2011) şi Buletin Statistic de Industrie (termen de apariţie 12 mai 2011).
Date comparative cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene se pot obţine din comunicatul de presă al Eurostat care apare joi 12 mai 2011 şi care poate fi consultat la adresa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
Următorul comunicat de presă va apărea Miercuri, 8 Iunie 2011.
9 mai 2011
