Incendiul care a cuprins Moara lui Assan te duce cu gândul la alte "calamităţi" suspecte care au distrus clădiri de patrimoniu. Adesea, în locul acestora au apărut, în scurt timp, imobile moderne.
În cursul zilei de ieri, moara lui Assan -
considerată moară cu aburi din România şi situată în zona Obor din Bucureşti - a ars. Pompierii au fost nevoiţi să intervină cu mai multe autospeciale pentru a limita dezastrul.
Deşi clădirea are o valoare de patrimoniu, fiind ridicată la începutul secolului al XIX-lea, ea a fost lăsată în paragină în ultimii 20 de ani. Incendiul este suspect, consideră istoricul Stelian Tănase, iar un motiv care îndreptăţeşte această afirmaţie este valoarea terenului din zonă. În plus, există un lung şir de cazuri similare cu cel al morii lui Assan în care clădiri de patrimoniu au fost lăsate deliberat în paragină pentru ca, în final, să se prăbuşească de la sine. Sau au fost cuprinse de flăcări, pentru ca ulterior, în locul lor să se ivească clădiri de locuit sau de birouri.
Victime: case memoriale, muzee, biserici
Şoseaua Kisselef, la numărul 45, 5 iunie anul acesta. Un incendiu declanşat de o brichetă aprinsă produce pagube însemnate unei clădiri de patrimoniu. Cu puţină vreme înainte, proprietarii înaintaseră o autorizaţie de demolare, proprietarii dorind să construiasă, în loc, un bloc. Autorizarea afusese respinsă de primărie.
În aprilie 2012, o clădire de patrimoniu a ars în apropierea cartierului "Noua Timşoară". Incendiul a făcut şi o victimă, un om al străzii care se refugia în imobilul de secol XIX. Casa Memorială "Spiru Haret" a fost lăsată deliberat în paragină mai bine de zece ani. Ulterior, s-a constat că proprietarii obţinuseră aprobările necesare pentru construirea unui bloc cu şapte etaje, în condiţiile minime de păstrare a faţadei muzeului. Un alt incendiu suspect s-a produs în urmă cu trei ani când două imobile au ars în Centrul Vechi al Capitalei. Ele urmau să intre, în numai câteva luni, într-un proces de reabilitare. Un alt imobil a ars, pe 1 ianuarie 2010, pe Calea Moşilor într-un imobil de patrimoniu locuit de boschetari.
Acelaşi scenariu avusese loc cu două zile mai devreme pe strada Agricultorilor. La Galaţi, pe strada Traian, exista un imobil ridicat la 1890. Proprietarul nu a făcut lucrări de întreţinere a clădirii monument istoric, dar a reuşit să obţină avizele necesare pentru construirea unui bloc prin demolarea completă a părţii din spate a imobilului.
Legea nu se respectă
În iulie anul trecut, Traian Băsescu a promulgat "Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor". În acest fel, proprietarii erau obligaţi să înceapă lucrări de reabilitare şi consolidare a clădirilor, iar în cazul în care făceau dovada că nu dispun de fonduri, primăria putea decide să preia cel puţin o parte din cheltuieli. Imediat, edilul Bucureştiului, Sorin Oprescu, a declarat că nu are un inventar al clădirilor care trebuie urgent reabilitate dar că prioritate au imobilele de patrimoniu. După dezastru de la Moara lui Assan, prioritatea este mai degrabă una declarativă.
Mai trebuie spus că Ministerul Culturii are posibilitatea de a subvenţiona lucrările de reabilitate până la 100% dar numai în condiţiile în care proprietarii îşi asumă să nu înstrăineze imobilul timp de zece ani. Clauză care pare greu d e acceptat după felul în care se prăbuşesc aceste clădiri.
Sursa
8 June 2012
