În şase ani am reabilitat termic 20 de blocuri

Bădilă: De la începutul programului în 2002 până în 2008 în toată ţara au fost reabilitate termic doar 20 de blocuri. În 2009 s-au reabilitat ceva mai multe clădiri, însă în 2010 fondurile de la buget au fost reduse. "Alte ţări au investit mult în acest program pe timp de criză, iar efectele au fost vizibile în întreaga economie''

România nu stă prea bine la capitolul reabilitare termică, din moment ce programul a fost demarat încă de acum 8 ani, iar cu rezultatele nu prea ne putem lăuda. Potrivit preşedintelui Asociaţiei ALMA-RO, Adrian Bădilă, programul de reabilitare termică a clădirilor din România a început încă din 2002, însă efectele s-au resimiţit mult mai târziu, drept dovadă fiind şi faptul că din 2002 până în 2008, când a fost modificată legea, au fost reabilitate termic doar 20 de blocuri în toată ţara.

Potrivit Raportului de Cercetare şi Analiză privind Programul de Reabilitare Termică a Clădirilor în România, lansat în cadrul conferinţei naţionale "Eficienţa Programului de Reabilitare Termică a Clădirilor în România", programul ar fi trebuit să demareze în 2002, dar a avut efecte practice abia atunci când legislaţia a fost îmbunătăţită şi au fost alocate resurse financiare considerabile, în 2008. Cu toate acestea, "2009 a fost un an în care s-a reabilitat termic foarte mult, urmând ca în 2010 fondurile de la buget să scadă foarte mult. Între timp a apărut şi Ordonanţa care dă posibilitatea asociaţiilor de proprietari de a lua un credit pentru reabilitarea clădirilor'', a declarat pentru Curierul Naţional Adrian Bădilă, preşedintele Asociaţiei ALMA-RO.

"Până în 2008 programul a fost complet ineficient''

Pe de altă parte, din raport mai reiese că nu există până acum o evaluare reală a efectelor programului şi, din cercetările Asociaţiei cu reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari şi ai autorităţilor locale, efectele reabilitării termice în reducerea facturilor de energie ale populaţiei sunt foarte mici comparativ cu investiţiile. "Practic, până în 2008 programul de reabilitare termică a fost complet ineficient'', a ţinut să sublinieze Bădilă.

O altă concluzie a raportului este că Programul nu a beneficiat de o programare financiară multianuală, problemă invocată şi de preşedintele Asociaţiei. "Situaţia actuală este evidentă în acest sens: anul 2009 a adus investiţii mari într-o perioadă redusă de timp, fără a se lua în calcul anii următori. Tot din punct de vedere financiar, nu este foarte clar cum vor funcţiona cele două norme legate de posibilităţile de finanţare ale reabilitării termice pe viitor. Pe de o parte, se păstrează ordonanţa de urgenţă nr. 18/2009 care prevede reabilitarea din bugete publice în proporţie de 80% şi posibilitatea ca autoritatea locală să acopere şi costurile aferente asociaţiilor de proprietari (20%), dar Guvernul susţine că nu mai există fonduri alocate pentru acest sistem. De asemenea, ordonanţa 69/2010 prevede că asociaţiile de proprietari, dar şi deţinătorii de locuinţe individuale, au posibilitatea să îşi reabiliteze termic locuinţele exclusiv din bani proprii, cu ajutorul creditelor garantate de stat, acesta suportând şi dobânda aferentă'', mai reiese din raport.

Factura la întreţinere poate scădea cu 40%

În acelaşi timp, Bădilă a atras atenţia asupra faptului că dacă în România au fost diminuate resursele acordate programului de reabilitare termică, alte state au acordat o mare importanţă acestui program ale cărui efecte s-au făcut vizibile în întreaga economie. "Alte ţări au investit mult în acest program pe timp de criză, spre deosebire de noi, iar efectele au fost vizibile. În primul rând a crescut eficienţa energetică în clădiri, a crescut confortul la locul de muncă, precum şi o scădere a preţului la facturi. O astfel de reabilitare poate să scadă teoretic costul facturilor cu până la 40%. La noi este şi o problemă de educaţie în ceea ce priveşte eficienţa energetică, însă acest lucru depinde de oraş şi de conştientizarea importanţei şi necesităţii acesteia la nivel local'', ne-a mai declarat preşedintele Asociaţiei ALMA-RO.

Un alt aspect avut în vedere în ceea ce priveşte acest program se referă la creditele bancare utilizate pentru reabilitarea termică. Conferinţa a reliefat faptul că apariţia ordonanţei care prevede susţinerea lucrărilor de reabilitare termică exclusiv prin credite bancare este nepotrivită şi nu încurajează utilizarea acestui program în oraşele unde au fost deja reabilitate clădiri din bani publici, în proporţie de 70% până la 100% în ultimii ani sau unde preţul gigacaloriei este subvenţionat puternic de autoritatea publică. "Scepticismul este cu atât mai mare cu cât nu există un calcul clar al efectelor lucrărilor de reabilitare realizate până acum'', au atras atenţia specialiştii prezenţi la eveniment. Nu în ultimul rând, o concluzie importantă a conferinţei a fost că, dacă eficienţa energetică are cel mai mare potenţial de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în România, instabilitatea legislaţiei şi incapacitatea autorităţilor centrale de a realiza o planificare multianuală a investiţiilor în acest sens este o piedică foarte greu de surmontat în reducerea consumului inutil şi a emisiilor.

Alte disfuncţionalităţi ale programului:
- implicare aproape inexistentă a asociaţiilor de proprietari din program în luarea deciziilor;
- lipsa unei colaborări efective între factorii de decizie la nivel central şi local în corelarea eforturilor pentru implementarea programului de reabilitare termică a clădirilor;
- lipsa unor standarde de cost în domeniu, cu impact negativ asupra credibilităţii programului;
- incertitudine în asigurarea la timp a fondurilor pentru decontarea lucrărilor efectuate de firme;
- prevederi neclare ale legislaţiei, cu potenţial mare de risc de corupţie în implementare;
- insuficienta cultura energetică a cetăţenilor, care nu înţeleg că îşi pot recupera investiţia în timp;
- lipsa unui program coerent de educare a populaţiei în vederea utilizării eficiente a energiei în clădiri;
- grad scăzut de încredere a populaţiei în autorităţile publice.
Sursa: Raportul ALMA-RO