Piaţa asigurărilor din România a fost mereu una controversată. Înainte de criză se discuta mult despre abuzurile companiilor asupra clienţilor prin preţuri nejustificat de mari. Acum se vorbeşte despre pericolul iminent al preţurilor mult prea mici. Mai mulţi dintre liderii domeniului care au ieşit din joc au explicat franc jocurile care se fac între companiile de asigurări, iar concluzia lor este aceeaşi: în cazul unui eveniment de forţă majoră, numărul celor care vor fi despăgubiţi conform constractului va fi insignifiant.

26822-home-insurance.jpgDemiterea de ieri a şefului CSA a scos din nou la iveală probleme majore ale sistemului de asigurări din România. Din nou s-a vorbit deschis despre jocurile din interiorul sistemului şi despre riscurile pe care acestea le generează.

„Eu, la preluarea mandatului, ştiam că este o situaţie dificil de gestionat, dar realitatea a depăşit cu mult aşteptările mele. În piata asigurărilor, în ultimii ani, a apărut şi s-a dezvoltat un sistem de favorizare a unor societăţi de asigurare care nu respectă regulile de bază din domeniu, practică tarife RCA nesustenabile, nu achită daunele către păgubiţi, respectiv către unităţile de reparaţii auto şi împotriva cărora nu au fost luate la timp măsurile necesare, în primul rând din pricina favoritismului practicat faţă de acestea, de traficul de influenţă şi nu numai”, a declarat Constantin Buzoianu, preşedintele demis al CSA.

Societăţile de asigurări păcălesc clienţii să cumpere potrivit nevoilor corporaţiei, nu ale beneficiarului

Despre acelaşi tip de nereguli vorbesc mulţi dintre cei care au ieşit, voit sau nu, din sistem. Societăţile de asigurări par să se fi transformat la modul general în casierii care încasează banii clienţilor pentru nişte promisiuni care nu sunt respectate aproape niciodată.

„Sunt multe asigurări care au apărut pe piaţă peste noapte, care vând o mulţime de riscuri pentru preţuri derizorii. Acest lucru nu este bun nici pentru client, nici pentru companie. Asiguratorii nu se aşteptau la un asemenea succes de vânzări când au lansat produsele acestea pe piaţă, voiau să încheie 300.000-500.000 de poliţe, acestea sunt ţintele obişnuite, dar au vândut 8 milioane. În cazul unei calamităţi nu ştiu dacă vor avea forţa să rămână pe piaţă, dar fiecare doarme cum îşi aşterne”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Marius Bulugea, fostul preşedinte PAID.

De altfel, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale este un măr al discordiei pe piaţa asigurărilor. Un mecanism cu un scop declarat bun, dar transformat într-o unealtă prin care companiile-acţionari îşi sporesc vânzările.

“PAID a fost concurată în mod incorect în primul rând de proprii acţionari, care au vândut poliţe cu aceeaşi denumire la tarife asemănătoare celor obligatorii şi cu clauze aparent favorabile asiguraţilor, contracte care însă nu asigură o acoperire corespunzătoare a intereselor asiguraţilor. În plus, şi cel mai grav aspect, portofoliul de poliţe facultative pentru locuinţe emise de aceşti asigurători nu este acoperit prin reasigurare la nivelul riscurilor asumate”, a afirmat şeful demis al CSA.

PAID funcţionează pentru a rotunji veniturile societăţilor de asigurări

Aceeaşi situaţie s-a resimţit şi în cadrul Poolului de Asigurare. În momentul în care vânzările de asigurări obligatorii s-au oprit la un nivel inacceptabil de mic, iar amenzile s-au dovedit absolut ineficiente, întreaga vină a fost pusă pe seama neglijenţiei acţionarilor.

„Acţionarii îşi văd şi de interesele lor. E greu de ales: tu, ca om de afaceri, eşti pus în situaţia în care poţi să faci profit în mod direct sau în mod indirect, dintr-o asociaţie la care ai constribuit cu bani pentru capitalizare. Până una-alta, ei îşi văd propriul interes, iar în ultimii doi ani s-a folosit noţiunea de obligatoriu pentru a vinde poliţe facultative şi toată lumea a fost fericită că şi-a rotunjit cifra de afaceri”, arată fostul preşedinte PAID.

Singura instituţie care ar fi putut să reglementeze aceste nereguli este CSA, dar acţiunile demarate în acest sens au fost inexistente. Privită din interior, această situaţie capătă proporţii ireale.

„De la preluarea mandatului, reprezentanţii societăţilor favorizate au încercat insistent atât direct, cât şi prin diverse alte modalităţi, continuarea aceluiaşi mod de lucru atât cu mine, cât şi cu alţi membri ai Consiliului CSA. Mai întâi s-a încercat metoda convingerii, apoi a constrângerii prin şantaj şi, în final, prin ameninţarea că dacă voi continua, o să fiu zburat din funcţie în cinci minute, cu scaun cu tot”, arată preşedintele demis al CSA.

Dar dincolo de orice conducere, rămâne sistemul. Iar riscurile pe care acesta le aduce se răsfrâng atât asupra companiilor, cât şi a oamenilor de rând, care plătesc cu consecvenţă poliţele de asigurare.

„Chiar dacă eu plec, problemele rămân. În acest context, mă tem de producerea unui cutremur de magnitudine ridicată. O astfel de situaţie va face scandalul FNI să pară un mic accident. Reasigurarea este o altă problemă gravă a industriei. De fapt, lipsa reasigurării”, a arătat Buzoianu.

În 2011, piaţa asigurărilor a marcat o pierdere de 325 milioane lei, de aproape opt ori mai mare faţă de cea înregistrată în anul precedent.

CITEȘTE ȘI Un nou set de taxe pentru locuinţă intră în vigoare

 

17 October 2012