Uniunea Europeană impune noi reglementări pentru a ţine sub control speculaţiile cu instrumente derivate pe datorie. Măsurile vor produce „victime colaterale”: România şi alte pieţe emergente vor avea cel mai mult de suferit de pe urma consecinţelor, avertizează specialiştii Wall Street Journal, într-un editorial personal.

26703-european_union_map.jpgUniunea Europeană anunţa, în urmă cu un an, că va implementa noi măsuri pentru a reduce simţitor speculaţiile cu instrumente derivate pe datorie. Astfel că, începând cu 1 noiembrie, vor intra în vigoare noi reguli ce ar trebui să limiteze speculaţiile care ridică costurile de împrumut ale statelor din Zona euro prin tranzacţionarea de CSD-uri (n.r. credit default swap - contracte de asigurare a datoriilor împotriva riscului de neplată) de către investitorii care nu deţin şi obligaţiunile aferente.

Însă „în mod ironic”, această reglementare va afecta cel mai puternic  ţările care nu resimt problemele crizei din Zona euro, susţin specialiştii Wall Street Journal. Măsurile ar putea afecta capacitatea de împrumut ale statelor cu pieţe mici ale datoriei guvernamentale, precum România.

Normele europene trebuie respectate de toate cele 27 de state membre, inclusiv de cele care au pieţe ale datoriei suverane mai mici decât statele occidentale, respectiv România, Polonia, Ungaria, Lituania şi Cehia. Potrivit datelor Băncii Mondiale:

  • Datoria publică a României atinge 57 miliarde dolari, faţă de 853 miliarde dolari în cazul Spaniei
  • Datoria guvernamentală a Ungariei ajunge la 100 miliarde dolari, faţă de 1,97 trilioane dolari ai Italiei
  • Datoria naţională a Poloniei ajunge la 240 miliarde dolari, faţă de 2,79 trilioane dolari în cazul Germaniei

Pe pieţele emergente, o importantă pondere în tranzacţiile cu contractele de asigurare a datoriilor (CSD) o au fondurile de hedging, care derulează „tranzacţii direcţionale”. Dacă reprezentanţii acestor fonduri de investiţii estimează că economia va scădea – cumpără CSD-uri, iar în caz contrar – le scot la vânzare. Pentru a derula astfel de tranzacţii, investitorii nu sunt obligaţi să deţină obligaţiuni pentru care vând sau cumpără CDS-uri, practici numite „speculaţii ticăloase” de către unii jucători. Însă autorii WSJ subliniază că acestea menţin lichidă piaţa contractelor de asigurare a datoriilor împotriva riscului de neplată, ceea ce ajută la păstrarea stabilităţii pieţei obligaţiunilor.

În plus, există voci care susţin că măsura va descuraja investitorii să cumpere obligaţiuni, deoarece le va fi greu să-şi asigure riscul, se arată în textul WSJ. Pe de altă parte, ar putea exista şi un impact pozitiv: asigurarea datoriilor pentru ţările respective s-ar putea ieftini, iar contractarea acesteia ar deveni mai convenabilă, deoarece „tranzacţiile direcţionale” sunt făcute cu precădere de către investitorii care împing preţurile în sus.

 

CITEŞTE ŞI: România se poate îndrepta către dezastru, împinsă de exigenţele FMI, atenţionează analiştii Reuters 


1 octombrie 2012