Imobilele notificate nu pot fi instrainate inainte ca justitia sa se pronunte

          Imobilele cumparate in baza Legii 112/1995 si revendicate de fostii proprietari nu vor putea fi instrainate pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunilor formulate de proprietari sau de mostenitorii acestora, se propune intr-un proiect care modifica regimul juridic al caselor nationalizate. Grupul de specialisti din ministerele implicate, coordonat de ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, a finalizat pachetul legislativ privind proprietatile nationalizate in timpul regimului comunist, pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea in fata Legislativului pana la sfarsitul lunii mai.

            Regim flexibil pentru imobilele ocupate de institutii publice

          Documentul se refera inclusiv la situatia chiriasilor carora li s-au vandut apartamentele in care locuiau, in baza Legii 112/1995, mentinand prevederea conform careia locuintele respective pot fi instrainate mai devreme de zece ani de la data cumpararii numai fostului proprietar, dar adaugand un nou articol care interzice instrainarea acestora pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunilor formulate de fostii proprietari sau, dupa caz, de mostenitorii acestora. Termenul de zece ani impus de Legea 112/1995 expira in acest an.

          Proiectul mai prevede ca imobilele ocupate de institutii de invatamant si de unitati sanitare din sistemul de stat, de administratii financiare, trezorerii, ministere, tribunale, prefecturi si alte institutii publice sau de teatru, opere, biblioteci ori muzee vor fi restituite fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, cu obligatia de a le mentine specificul activitatii pentru o perioada cuprinsa intre trei si cinci ani, in functie de obiectul activitatii.

           Astfel, pentru imobilele ocupate de institutii publice sau culturale este prevazuta o perioada de pana la trei ani de la data emiterii deciziei de retrocedare, in care proprietarul trebuie sa permita derularea activitatilor din prezent, in timp ce pentru cladirile ocupate de institutii de invatamant sau unitati sanitare de stat este stabilita o perioada de pana la cinci ani pentru mentinerea activitatilor. Pe toata perioada mentinerii destinatiei de utilitate publica, proprietarul va fi scutit de plata impozitului pe cladire si terenul aferent si va primi o chirie, in conditii ce vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului.

           Locatarii imobilelor, inclusiv cele folosite in prezent de partide, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentante ale organizatiilor internationale interguvernamentale, vor avea drept de preemptiune la cumpararea acestora. Obligatia mentinerii activitatii de interes public din invatamant sau sanatate, pentru o perioada de pana la cinci ani, va fi valabila si in cazul imobilelor restituite cultelor religioase si cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, cu facilitatile mentionate la plata impozitelor si cu plata unei chirii. In acest interval, cheltuielile de intretinere aferente imobilului revin utilizatorilor.

           Proiectul mai prevede ca, in cazul imobilelor restituite in natura si utilizate, in prezent, de partide, misiuni diplomatice, oficii consulare sau reprezentante ale organizatiilor internationale interguvernamentale - contractele de locatiune se prelungesc de drept pentru o perioada de un an, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.

          Principiul restituirii in natura va fi aplicat si in cazul terenurilor si al constructiilor preluate in mod abuziv, indiferent de destinatie si care sunt detinute de o regie autonoma, o societate sau companie nationala sau de o societate comerciala la care statul este actionar, urmand ca valoarea capitalului social si patrimoniul sa se diminueze in mod corespunzator valorii imobilului retrocedat.

           Proiectul mai prevede ca, in cazul in care restituirea in natura nu este posibila, detinatorul imobilului este obligat sa-l despagubeasca pe proprietar sau sa-i ofere, in compensare, alte bunuri sau servicii. Pachetul legislativ privind regimul proprietatii va fi analizat de grupurile parlamentare ale majoritatii, inainte ca forma finala sa fie aprobata de Guvern.