Hectarul de apa, mai profitabil decit hectarul de teren

Proprietarii de balti de peste, pescarii, procesatorii de peste vor avea la dispozitie, incepind cu 1 ianuarie 2007, peste 260 de milioane de euro de la Uniunea Europeana.

Investitia intr-o balta de peste este mai profitabila decit cea intr-o cultura agricola. „Daca pentru un hectar de pamint cultivat un agricultor primeste de la anul citeva milioane de lei, pentru o ferma de acvacultura poate primi mult mai mult. In plus, valorificarea pestelui este mult mai avantajoasa decit cea a unor cereale sau legume“, este de parere Sulfina Barbu, ministrul Mediului. Pentru toti cei care au activitate in domeniul pisciculturii si acvaculturii vor exista, dupa aderarea Romaniei la UE, banii de la Fondul European pentru Pescuit.

Fonduri asteptate cu nerabdare

Cele 263,2 milioane de euro vor putea fi cheltuiti de Romania in perioada 2007-2013 si este considerata deja o suma insuficienta fata de posibilitatile de dezvoltare ale sectorului piscicol. „Cu siguranta vom avea nevoie de mai multi bani, mai ales daca avem in vedere succesul Programului SAPARD.

Sint foarte multi proprietari de ferme de acvacultura care doresc sa acceseze fondurile. Numai eu am vorbit in ultimele zile cu cel putin 17 proprietari ai unor astfel de balti care au deja proiectele pregatite si asteapta data integrarii pentru a putea depune dosarele. Multi nu au mai putut depune cerere pentru SAPARD pentru ca s-au terminat banii si acum se pregatesc pentru noile fonduri“, ne-a spus Nicolae Patriche, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultura si Industrializarea Pestelui Galati.

Proiectele sint pregatite

„Ne intereseaza fondurile europene si chiar avem nevoie de ele pentru ca avem proiecte pentru repopulari si pentru investitii in infrastructura“, spune Vasile Stan, proprietarul Complexului Piscicol Bugeac, judetul Constanta. „Cine nu este interesat de bani fara munca?“, spune si Ion Marin Parfenie, coproprietarul unei ferme piscicole. El spune ca sigur va accesa fondurile europene, mai ales ca are nevoie de investitii in repopulare si in reamenajarea unei zone stufizate.

„Vrem sa destufizam cam 20 de hectare, sa repopulam ferma, sa impartim bazinele pentru pepiniere. Acum desfasuram activitati de pescuit sportiv si industrial la Tincabesti si pentru a ne dezvolta avem nevoie probabil de 500.000 de euro“, spune Parfenie, care nu a elaborat inca un proiect, dar mai are timp pina la finalul anului. Alti proprietari de balti, care au ratat pe ultima suta de metri Programul SAPARD, au deja proiectele pregatite.

„Aveam un proiect de 500.000 de euro pentru a ne dezvolta bazinul de crestere a sturionilor, dar cum inscrierile s-au oprit prin iunie nu am mai apucat sa depun dosarul. Acum asteptam luna ianuarie pentru a ne inscrie in cursa pentru obtinerea fondurilor europene si s-ar putea chiar sa elaboram un proiect pentru bani mai multi, daca acest lucru va fi posibil“, a spus Robert Raduta, proprietarul unei ferme de sturioni din judetul Calarasi. El nu se teme de faptul ca va trebui sa contribuie cu un anumit procent din valoarea proiectului. „Dupa ce am investit 500.000 de euro, nu cred ca voi avea probleme sa fac fata“, spune Raduta.

Citeste articolul integral in Cotidianul