Piaţa vopselelor trece printr-o schimbare importantă odată cu fuziunea dintre Fabryo şi Atlas. Crearea unui nou lider determină concurenţii celor două companii să se gândească la un posibil „exit“.
Suedezii de la Oresa Ventures şi
omul de afaceri grec John Sitinas au decis să unească operaţiunile Fabryo şi Atlas pentru a forma un nou lider pe piaţa de lacuri şi vopsele decorative. În prezent, Atlas Corporation trece
printr-un proces de divizare a operaţiunilor, în urma căruia divizia de materiale de construcţii se va constitui într-o companie separată, denumită Atlas Paints. Acţionarul majoritar al Atlas
Corporation, Chroma Holdings, va deveni, de asemenea, acţionarul majoritar al Atlas Paints. Chroma Holdings este controlată de antreprenorul grec John Sitinas. Grecii vor păstra divizia de
import şi distribuţie de produse electronice, aceasta nefăcând obiectul tranzaţiei.
„Încheierea tranzacţiei şi stabilirea tuturor detaliilor legate de funcţionarea noii entităţi vor avea loc după aprobarea fuziunii de către Consiliul Concurenţei, pe care o aşteptăm în următoarele luni. În 2013, după finalizarea tranzacţiei, cele două companii vor dezvolta un plan comun de integrare şi dezvoltare. Avem, în ambele companii, portofolii de branduri care se completează foarte bine“, susţine Dragoş Militaru, directorul general al Fabryo Corporation.
Principalii jucători de pe piaţă văd mişcarea celor două companii drept un semn că noul conglomerat va fi scos la vânzare. Marius Văcăroiu, CEO-ul Policolor-Orgachim, este de părere că o consolidare prin fuziune are în vedere creşterea interesului investitorilor strategici faţă de noua entitate formată. De aceeaşi părere este şi omul de afaceri Daniel Guzu, cel care a pus bazele Fabryo în urmă cu 18 ani şi care a vândut compania către Oresa Ventures. „Ca în cazul oricărui fond de investiţii, finalitatea este clară. Fondurile prin definiţie investesc acolo unde văd potenţial, dezvoltă companii şi apoi le vând, iar ulterior reiau ciclul cu alte businessuri noi, cu potenţial de creştere. Cred că semnalul care a fost transmis de această fuziune este acela că, în această piaţă, trebuie optimizate foarte bine costurile, iar resursele trebuie alocate cu mare grijă. Mă bucur în mod evident să văd că businessul fondat în urmă cu ceva ani devine acum mai puternic. Sper chiar să ajungă până acolo încât să devină o multinaţională. E o mare realizare dacă ne gândim că totul a pornit de la visul unui antreprenor“, spune nostalgic Guzu.
Chiar dacă există potenţiali cumpărători, unii jucători din piaţă nu consideră oportună o vânzare în acest moment. Spre exemplu, corporaţia olandeză Akzo Nobel caută de cinci ani să cumpere unul dintre producătorii locali, însă până acum i-au fost respinse toate ofertele. „Eu nu văd nimic logic în această mişcare, decât dacă una dintre companii se pregăteşte de vânzare. Dar nici aşa nu prea înţeleg, pentru că nu este un moment prielnic de vânzare. Poate peste doi-trei ani să apară ceva raze de speranţă“, menţionează Marinică Potop, directorul general al Sarcom.
Scut anticriză
Rolul principal al fuziunilor este acela de a consolida resursele în vederea unei rezistenţe sporite în perioade critice, care afectează dramatic organizaţiile, spune Tiberiu Andrioaiei, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC) şi fost director în cadrul Policolor.
„Trebuie să cumulezi forţele pentru a rămâne lider. Cred că o să mai vedem asemenea fuziuni, nu neapărat pe sectorul lacurilor şi vopselelor şi nu neapărat la vedere. Ţinta numărul unu a celor două companii e rezistenţa în piaţă, plus obţinerea poziţiei de lider. Ulterior, apare şi ideea de a fi observaţi de un investitor strategic, potenţial cumpărător. Asemenea fuziuni prevăd şi atragerea unor potenţiali cumpărători, dar nu acesta este scopul principal al demersului“, este de părere Andrioaiei. Ideea vânzării este susţinută şi de Simona Predoiu, directorul executiv al Asociaţiei Industriei Vopselelor din România (AIVR), care spune că „o asemenea operaţiune este oricând posibilă atâta timp cât mai multe companii de top din industria de vopsele sunt deţinute în continuare de fonduri de investiţii“.
Pe o piaţă susţinută cu precădere de sectorul renovărilor, care se contractă an de an, forţele producătorilor scad vizibil. Tocmai de aceea companiile care activează în această industrie văd posibile şi alte mişcări asemănătoare cu fuziunea dintre Fabryo şi Atlas. „Cred că este posibil să asistăm şi la alte situaţii similare, parteneriate sau fuziuni, pe piaţa vopselelor, ca o formă de apărare împotriva crizei“, consideră Remus Benţa senior, fondatorul grupului de firme Benţa.
Culori şterse
Chiar dacă producătorii din industrie nu mai păstrează statistici de câţiva ani, valoarea pieţei de lacuri şi vopsele decorative a fost estimată anul trecut la 160-165 mil. euro. Evoluţia pieţei pe parcursul acestui an este privită cu pesimism. „2012 este estimat a avea o valoare a pieţei relativ egală cu cea a anului trecut. Intern ne raportăm în analizele noastre la o piaţă de lacuri şi vopsele în valoare de circa 165 mil. euro. Se resimte lipsa investiţiilor mari în construcţii şi instabilitatea pieţei de retail“, spune Marius Văcăroiu. La începutul acestui an, toţi jucătorii prevedeau o creştere a pieţei, fie ea şi modestă. „Aşteptările iniţiale au fost resetate din cauza stopării sau a amânării mai multor proiecte de termoreabilitare. Acum, noi estimăm că piaţa pe care activăm, în cel mai bun caz, va stagna la nivelul anului trecut. Lucrările publice deţin o pondere importantă în comenzile înregistrate pe acest segment. Evident, stoparea unor proiecte ample de reabilitare influenţează decisiv încasările“, explică Daniel Guzu.
Reprezentantul asociaţiei profesionale AIVR se uită la o scădere de 5%-7% a pieţei de vopsele în acest an. „Se înregistrează scăderi şi ale marjei de profit, pe fondul creşterii constante a preţurilor materiilor prime (producţia europeană de chimicale încă se situează cu circa 5% sub maximul înregistrat în 2007), corelat cu aprecierea monedei europene în raport cu leul“, spune Simona Predoiu.
Cel mai negru scenariu este prevăzut de Marinică Potop, care estimează o scădere cuprinsă între 7% şi 10%. Motivul? Lipsa de activitate pe piaţa imobiliară, care a redus drastic până şi tranzacţiile cu apartamente vechi plus forţa scăzută a celor trei milioane de români care munceau în vestul Europei, ambele susţinătoare ale zonei de renovări. „Acum, consumul s-a mutat în mediul rural. Noi nu am trăit neapărat din locuinţele noi nici înainte de criză, ci tot din renovări şi, e adevărat, şi din finisajele de exterior“, afirmă directorul Sarcom.
Construcţii noi
Chiar dacă producătorii şi-au bazat afacerile, în ultimii ani de criză, aproape exclusiv pe sectorul renovărilor, acesta nu poate menţine cererea la acelaşi nivel. „Această piaţă, cel mai probabil, nu va putea să se bazeze foarte mult timp doar pe acest segment, pentru că, în mod evident volumele mari nu pot fi obţinute decât ca urmare a unor comenzi din partea celor care dezvoltă construcţii noi“, subliniază proprietarul Duraziv. Speranţele într-o relansare a sectorului rezidenţial sunt mici, însă. Reprezentantul Policolor consideră că atâta timp cât nu există o strategie de ţară care să includă în mod prioritar creşterea veniturilor populaţiei şi nici o economie mondială care să susţină o dezgheţare puternică a economiilor naţionale, nu ne putem aştepta la o revenire a acestui segment prea curând. Totuşi, el este de părere că renovările vor rămâne în continuare o componentă importantă a pieţei şi vor menţine un nivel apreciabil de consum. Acesta estimează chiar şi creşteri în mediul rural, anul viitor.
„Pentru noi, anul acesta, vânzările au fost puţin mai bune decât anul trecut şi avem speranţe că, din primăvară, vor fi începute nişte proiecte rezidenţiale şi de birouri care vor susţine în continuare activitatea. Renovările vor avea şi ele un rol important“, spune Remus Benţa.
Într-o notă mai optimistă, consultanţii vorbesc despre apariţia unor construcţii noi, realizate de antreprenori români în inelele 2 şi 3 ale Bucureştiului, înspre periferia oraşului. „Nu mai vorbim de volume mari, dar este un mesaj pozitiv. Aceste mişcări indică unde s-ar cifra capacitatea de plată a consumatorului protenţial. Este important că piaţa privată a micilor întreprinzători s-a maturizat. Avem tot ce ne trebuie în ţară pentru a stabiliza economia la nivelul la care avem nevoie“, concluzionează Tiberiu Andrioaiei.
Semnalul care a fost transmis de această fuziune este acela că în această piaţă trebuie optimizate foarte bine costurile.
Daniel Guzu, proprietar Duraziv şi fondator Fabryo
Nu văd nimic logic în această mişcare, decât dacă una dintre companii se pregăteşte de vânzare.
Marinică Potop, director general, Sarcom
160 mil. euro a fost valoarea pieţei de lacuri şi vopsele decorative în 2011, nivel care, într-un scenariu optimist, se va păstra şi în acest an
18 October 2012
