Cel mai mare risc cu care se confruntă Europa este reprezentat de separarea dintre statele membre ale Uniunii Europene, avertizează primul ministru al Italiei, Mario Monti. Acesta susţine că toate ţările trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru vremurile pe care le traversăm şi să participe activ la rezolvarea situaţiei curente.

23454-mario_monti.jpgPremierul Italiei atrage atenţia asupra situaţiei încordate dintre statele din Zona euro. Din cauza crizei datoriilor, Europa a început să se împartă în tabere, ceea ce poate fi periculos pentru viitorul Bătrânului Continent. În ultima vreme, statele nordice, disciplinate din punct de vedere economic, sunt ridicate în slăvi, iar ţările sudice, în frunte cu Grecia, sunt considerate a fi risipitoare. Într-un discurs în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, Monti a afirmat că separarea dintre statele centrale şi periferice este o greşeală, la fel ca şi catalogarea ţărilor în bune sau rele.

„Criza din Zona euro a dat naştere mult prea multor resentimente, a împărţit Europa în state centrale şi periferice. Toate aceste categorii trebuie respinse cu hotărâre. Nu există buni sau răi în Uniunea Europeană”, a declarat premierul italian Mario Monti, citat de Reuters.

Marile puteri ale Europei sunt la fel de vinovate ca şi statele periferice, în viziunea lui Monti

Franţa şi Germania sunt la fel de responsabile pentru criza datoriilor ca şi statele „periferice”, susţine premierul italian. Cele două mari puteri au fost de acord cu îmblânzirea regulilor fiscale adoptate în cadrul UE şi au fost direct răspunzătoare pentru criza din 2003, când, din cauza lipsei de disciplină bugetară, au desconsiderat regulile din Pactul de Stabilitate Financiară. Însă Monti recunoaşte că, în acest demers, Franţa şi Germania s-au bucurat de suportul Italiei. Primul ministru a adăugat că toate statele din regiune trebuie să se simtă responsabile atât pentru ceea de s-a întâmplat în trecut cât mai ales pentru construirea viitorului.

Premierul italian susţine cu tărie că toate statele europene trebuie să îşi asume răspunderea situaţiei actuale şi, mai mult de atât, să pună umărul la rezolvarea acesteia. Europa trebuie să depăşească această criză ca un tot unitar, prin întărirea politicilor fiscale, dublată de adoptarea unor măsuri de susţinere a creşterii economice şi de îmbunătăţire a funcţionării pieţei unice europene.

Deşi Germania nu este de acord, Italia propune obligaţiuni comune în Zona euro şi propune ca Europa să excludă din calcularea deficitelor bugetare banii cheltuiţi pe investiţii publice. În schimb, primul ministru italian şi-a exprimat mulţumirea faţă de faptul că, la momentul acesta, performanţele bugetare sunt ajustate la efectele ciclurilor de afaceri, ceea ce oferă un respiro statelor afectate de recesiune, precum Italia.

Economia Italiei s-a contractat cu 0,7% în ultimul trimestru din 2001, iar estimările arată că recesiunea va dura încă o bună bucată de timp din anul acesta. Ultima analiză a guvernului de la Roma prevede pentru anul acesta  o contracţie a PIB-ului de 0,4%, dar majoritatea analiştilor internaţionali nu sunt de acord cu această cifră.  În acelaşi timp, Fondul Monetar Internaţional anticipează un declin de 2,2% al economiei italiene şi de 1,2-15% al Băncii Italiei.

CITEȘTE ȘI: Cumpărătorii români influenţează piaţa imobiliară din Italia


16 februarie 2012