Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) avea la jumătatea anului disponibilităţi de 2,1 mld. de lei (500 mil. euro) cu care ar putea să intervină pentru a despăgubi deponenţii în eventualitatea în care o bancă ar intra în faliment. Dacă se compară, suma ar fi de circa patru ori mai mare decât compensaţiile plătite deponenţilor garantaţi în cazul a şapte bănci intrate în faliment în ultimii 12 ani, respectiv 512 mil. lei.
Resursele fondului la jumătatea anului ar reprezenta aproximativ 1,6% din valoarea depozitelor
garantate, în creştere faţă de 1,2% la jumătatea anului trecut, nivelul poziţionând FGDB în categoria schemelor de garantare a depozitelor din Uniunea Europeană cu cele mai mari grade de
acoperire a expunerii. "Legislaţia privind garantarea depozitelor s-a schimbat de-a lungul timpului. La începutul anilor '90 nu exista legislaţie pentru garantare şi nici fond de
garantare. Şi înainte de 1999 au existat 2-3 bănci cu probleme, iar printre primele măsuri ad-hoc a fost constituirea de către Guvern a unui fond de despăgubire a deponenţilor. Acum plafonul de
garantare este foarte mare. Nu se compară cu sumele existente atunci", a comentat analistul Aurelian Dochia.Cele şapte falimente bancare din ultimii 12 ani
În ultimii 12 ani care au trecut de la primul faliment bancar care a intrat sub incidenţa Fondului au fost plătite compensaţii de 512,2 mil. lei în favoarea deponenţilor garantaţi ai unui număr de şapte bănci intrate în faliment, şi anume Banca "Albina" (1999), Bankcoop şi Banca Internaţională a Religiilor (2000), Banca Română de Scont şi Banca Turco-Română (2002), Banca "Columna" (2003) şi Nova Bank (2006), conform raportului.
Fondul plăteşte compensaţii către deponenţii garantaţi, în limita plafonului de garantare şi a altor condiţii stabilite prin lege, atunci când depozitele devin indisponibile.
Până la jumătatea anului, FGDB a recuperat de la băncile în faliment creanţe în sumă de 159,8 mil. lei, reprezentând un grad de recuperare de 31,1% din totalul creanţelor sale. Cea mai mare parte din sumă, respectiv 158,8 mil. lei, reprezintă recuperări aferente compensaţiilor plătite, iar 1 mil. lei corespunde contribuţiilor datorate de băncile în faliment Fondului.
Fondul şi-a recuperat integral doar creanţele pe care le avea asupra a două din cele şapte bănci, respectiv Banca Română de Scont şi Nova Bank.
"În cursul ultimilor ani, posibilităţile de recuperare a creanţelor şi de valorificare a activelor băncilor intrate în faliment s-au redus din ce în ce mai mult, în portofoliul acestora regăsindu-se active ori creanţe tot mai puţine şi de valori tot mai reduse sau greu de valorificat, situaţie care confirmă apropierea băncilor respective de faza finală a activităţii de lichidare", se arată în raport.
20 July 2011
