SUA şi Zona Euro au făcut progrese uriaşe spre stabilizare, iar economia mondială nu mai este pe marginea prăpastiei. Acest lucru este o veste bună, dar este totodată şi o realitate atât de fragilă, încât nu este loc pentru nicio greşeală. Cu atât mai mult cu cât încă există ameninţări pentru stabilitatea globală.
Măsurile luate în urma crizei financiare mondiale par să fie unele dintre cele mai
bune. Christine Lagarde, şeful FMI, a afirmat că au început să apară semne de stabilizare atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Zona Euro. Iar faptul că Uniunea Europeană a aprobat cel
de-al doilea acord de asistenţă externă pentru Grecia se traduce într-un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor suverane.
„Datorită acestor eforturi colective, economia mondială a făcut un pas înapoi de la marginea prăpastiei şi avem motive să fim mai optimişti. Totuşi, optimismul nu trebuie să ne inducă un sentiment fals de siguranţă. Există încă riscuri economice şi financiare majore cu care trebuie să ne confruntăm. Poate că economia globală este pe o traiectorie de revenire, dar nu este prea mult spaţiu de manevră şi nu este loc pentru greşeli", a declarat şeful FMI.
Băncile, preţul petrolului şi reformele structurale – principalele riscuri ale momentului
Principalul risc pentru stabilitatea mondială, în viziunea FMI, este sistemul financiar fragil. Nivelul ridicat al datoriilor publice şi private din ţările dezvoltate este principalul risc pentru stabilitatea economică mondială. Iar acesta este doar începutul listei de riscuri care ar putea aduce înapoi criza mondială.
„În al doilea rând, preţul ridicat al petrolului devine o ameninţare pentru creşterea economică globală. În al treilea rând, există un risc tot mai mare ca activitatea economică din statele emergente să încetinească pe termen mediu", avertizează şeful FMI.
De asemenea, şeful FMI a insistat asupra faptului că autorităţile trebuie să rezolve problema şomajului în rândul tinerilor, iar statele dezvoltate trebuie să păstreze o politică fiscală echilibrată. Trebuie continuate reformele din sectorul financiar, reformele structurale şi cele instituţionale, pentru a repara pagubele lăsate în urmă de criză şi pentru a îmbunătăţi competitivitatea.
Adresându-se statelor cu economii emergente, cum este România, Lagarde a spus că este nevoie de politici economice de apărare faţă de consecinţele crizelor prin care au trecut în ultimii ani economiile avansate, precum şi de măsuri de prevenire a supraîncălzirii.
CITEŞTE ŞI Bancherii din toată lumea aşteaptă o nouă criză bancară, poate chiar şi o nouă recesiune
19 March 2012
