Terenul agricol este de sase-sapte ori mai ieftin in Romania decat in majoritatea statelor europene. Cu toate astea, tara noastra nu este vazuta ca un El Dorado de catre agricultorii straini, din cauza faramitarii excesive a suprafetelor. Vanate sunt doar loturile agricole din jurul marilor orase, unde se dau adevarate tunuri imobiliare, dupa ce pamantul este scos din fondul agricol si introdus in intravilanul construibil.
Suprafata totala de teren cumparata de straini pentru agricultura – firme sau persoane fizice care au si cetatenie romana – este de maximum 300.000 de hectare, spune Adrian Radulescu, consilier in Ministerul Agriculturii.
Asta inseamna sub 3,5% din terenul agricol al tarii. Grav este ca majoritatea celor care au cumparat teren romanesc, chiar si-n Banat, sunt speculanti care nu-l utilizeaza pentru agricultura, ci asteapta sa-l revanda dupa ce preturile vor ajunge aproape de nivelul din UE, adauga Radulescu. Acum, pretul unui hectar de teren variaza intre 1.000- 3.500 de euro, iar in Uniunea Europeana se vinde cu sume cuprinse intre 7.000-10.000 de euro.
"Cel mai scump teren este cel cu vita-de-vie pe rod, care in Italia ajunge la 10.000 de euro, iar la noi se vinde cu 3.000-3.500 de euro", explica analistul imobiliar Liviu Ureche, presedintele companiei Sato Imobiliar.
SOLICITARI. Atrase de preturile mici, companiile straine cauta teren agricol in Romania, insa renunta pentru ca nu gasesc sa cumpere parcele mari, de 250-300 de hectare. Agentii imobiliari spun ca au cereri din partea unor firme din Italia, Austria, Spania, Grecia si Israel, insa este foarte dificil sa le onoreze in timp util.
Se cauta in special terenuri mari, pe care sa se cultive rapita si floarea-soarelui, dar si vita-de-vie sau pomi fructiferi, spune Cornel Farcuta, director la agentia imobiliara EuroMetropola. "Avem clienti din Israel care cauta 500-600 de hectare pe care vor sa cultive grefuri. Le-am recomandat Dobrogea, insa este foarte greu sa gasim astfel de suprafete", adauga Farcuta.
FRANA. Procesul de locare a unor firme agricole performante in Romania este incetinit, aproape blocat de faramitarea pamantului in loturi mici si de procedura birocratica de unificare a mai multor loturi in suprafete mai mari, care dureaza chiar si un an, explica Liviu Ureche. "Am un exemplu recent. Lotizarea unui teren de 300 de hectare a durat un an, pentru ca au fost aproape 500 de proprietari. Desi au existat cativa care aveau suprafete cuprinse intre 20 si 5 hectare, majoritatea aveau doar cate unul sau doua hectare", explica Ureche.
Unificarea terenurilor este un proces dificil, pentru ca multi proprietari nu au nici cadastru, nici intabulare, iar pentru a putea vinde un teren mare, comasat din mai multe mai mici, trebuie facut cadastru si intabulare pentru fiecare parcela, apoi, din nou, pe pamantul unificat si abia apoi se poate incheia contractul de vanzare-cumparare.
Romania detine circa 9,4 milioane de hectare de teren arabil, din care 500.000 de hectare de livezi si vii, conform datelor detinute de Ministerul Agriculturii. Insa lucram doar 6 milioane de hectare din suprafata arabila, restul de 3 milioane de hectare este parloga, spune Radulescu.
Se cauta teren pentru constuctii
Agentii imobiliari spun ca terenurile se vand bine acolo unde se poate construi ceva pe ele si nu acolo unde se poate cultiva ceva. In acest moment, nu este rentabila achizitionarea unui teren agricol, din cauza situatiei grele din agricultura. Fermierii spun ca investitia intr-un hectar de pamant se recupereaza in minimum 10 ani, in conditiile in care nu e seceta, inundatii sau nu sunt alte calamitati.
Din cauza lipsei resurselor financiare, deocamdata in Romania raman milioane de hectare nelucrate. In schimb, pentru un teren din vecinatatea unui oras mare, scos din circuitul agricol, se bat hypermarketurile, magazinele cash & carry, dealeri auto, firme de constructii, dezvoltatorii de centre logistice, chiar si de parcurile rezidentiale.
Banii de aici se obtin, si nu din vanzarea terenului arabil. Cat de mult sau de putin vor creste preturile intr-o zona sau alta depinde de dezvoltarea care va apare acolo, daca se vor construi noi ansambluri rezidentiale, daca se vor aduce utilitati in zona. Procesul avanseaza, cu toate ca autoritatile guvernamentale intarzie demersurile pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane.
Sursa24 March 2008
