Neretrocedarea caselor nationalizate pateaza imaginea Romaniei
ZIUA - 07 / 08 /2003 |
 |
Curtea de la Strasbourg a pronuntat
impotriva statului roman 40 de hotarari de condamnare
Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) pronunta
sistematic sentinte in favoarea proprietarilor caselor nationalizate de
fostul regim comunist si condamna statul roman la retrocedarea lor in natura
sau in bani, relateaza editia de ieri a cotidianului La Libre Belgique un
subiect punctat si de alte publicatii occidentale.
Cotidianul belgian observa ca cele 40 de hotarari de retrocedare a acestor
imobile date de Curtea de la Strasbourg au capacitatea de a pata imaginea
Romaniei in perspectiva aderarii sale la Uniunea Europeana in 2007. Ziarul
belgian subliniaza dificultatile carora le fac fata proprietarii de drept in
recuperarea caselor nationalizate, notand in acelasi timp faptul ca elita
politica din Romania a pus mana pe cele mai frumoase dintre ele. Avand in
vedere cateva dintre cele mai "spectaculoase" cazuri de acest fel, La Libre
Belgique prezinta cifre elocvente: dintre cele 128.000 de cereri de
retrocedare depuse, doar 8000 de plangeri au avut castig de cauza, aceasta
neinsemnand ca proprietarii au si fost despagubiti.
Politicul se amesteca in treburile Justitiei
La Libre Belgique considera ca aceasta situatie este un efect combinat al
amestecului politic in treburile Justitiei, al incapacitatii celor mai multi
dintre proprietarii spoliati de a isi cere drepturile - din cauza varstei
inaintate, a procedurilor juridice interminabile sau a lipsei banilor pentru
angajarea unor avocati buni - dar si al incapacitatii statului roman de a
despagubi in unele cazuri financiar imobilele revendicate. Respectivele
imobile au fost evaluate la sume cuprinse intre 5 si 9 miliarde de euro,
arata cotidianul belgian, respectiv intre 12 si 22 la suta din Produsul
Intern Brut anual al "unei tari atat de sarace ca Romania". Guvernul de la
Bucuresti vrea sa esaloneze plata acestor sume pe o perioada cuprinsa intre
sapte si zece ani. P
e de alta parte, presedinta Asociatiei proprietarilor cu bunuri confiscate
de comunisti, Maria Teodoru, subliniaza ca acestia sunt in marea lor
majoritate "persoane in varsta, care au suferit destul si nu mai au timp sa
astepte".
La Libre Belgique mai comenteaza pe marginea "ingerintei politice", aratand
ca in iulie 1994 presedintele Ion Iliescu a cerut administratiei sa nu puna
in executare hotararile tribunalelor care anulau nationalizarile imobiliare
din perioada regimului comunist. Cotidianul belgian arata ca dovada
amestecului politic nu a fost facuta si nici recunoscuta de CEDO ca atare,
dar considera ca proba ar fi data de numeroasele recursuri in anulare ale
Curtii Supreme de Justitie (CSJ), care au dus la un blocaj al demersului
juridic de recuperare, potrivit unei analize a acestei situatii facuta de
presedintele CSJ, Paul Florea, citat de Le Monde intr-un articol aparut luna
trecuta.
Lista lui Valerian Stan
La Libre Belgique preia declaratiile lui Valerian Stan, membru al Asociatiei
pentru apararea drepturilor omului din Romania si fost sef al
Departamentului de control al guvernului, care a afirmat ca dintre cele
115.000 de imobile revendicate, un numar de 90.000 au fost cedate tertilor
la preturi "care aratau ca bunurile erau de furat".
Cotidianul belgian mai preia datele raportului lui Valerian Stan de la
jumatatea anilor 1990, cand acesta a intocmit o lista a personalitatilor sau
a prietenilor lor care au beneficiat de aceste chilipiruri. In aceasta lista
sunt mentionate numele fostilor premieri Theodor Stolojan, Mugur Isarescu si
Petre Roman, al fostul director al SRI Virgil Magureanu alaturi de acestia
gasindu-se si presedintele Iliescu.
Valerian Stan mai este citat cu declaratia conform careia "peste 200 de
inalti demnitari au pus mana pe cele mai bune vile si apartamente
"disponibile", comitand cel mai adesea ilegalitati".
La Libre Belgique mai citeaza o luare de pozitie a presedintelui Iliescu in
care se arata ca ca ar fi "nedrept" sa li se ceara "sarmanilor romani" sa
plateasca acum din buzunarele lor pentru despagubirea celor care au fost
deposedati de regimul comunist.
Cotidianul belgian relateaza ca multe dintre respectivele imobile - printre
care si locuinte magnifice, care au dat Bucurestiului numele de "micul Paris
al Orientului" - sunt inchiriate la preturi derizorii sau au fost vandute de
stat unor demnitari la preturi de nimic. Este data ca exemplu nationalizarea
in 1987 a unei locuinte din Cluj a profesorului Teodor Rus, plecat in SUA,
care a fost inchiriata unei familii care lucra pentru Securitate si careia
autoritatile le-au si vandut-o in 1996 pentru doar 3000 de dolari, desi
evaluarea se ridica la 150.000 de dolari.
G.D.
|
