Autorităţile din Detroit au cerut falimentul, ceea ce va afecta puternic instituţiile financiare de pe Bătrânul Continent. Municipalitatea americană a beneficiat de sprijin financiar din partea unor bănci europene, iar pierderile de sute de milioane de dolari ar fi o puternică lovitură pentru instituţiile deja slăbite de criza financiară a ultimilor ani.

31111-detroit.jpgÎn urmă cu opt ani, Detroit avea nevoie de surse de finanţare pentru fondurile de pensii ale bugetarilor, iar ajutorul a venit din partea băncilor europene, interesate de investiţii profitabile. Unul dintre cei mai mari susţinători ai municipalităţii din Detroit a fost grupul elveţian UBS, care a  atras şi alte instituţii din Europa, ce au plasat circa 1 miliard dolari în obligaţiuni emise de primărie. Datorită riscurilor ce păreau scăzute şi a dobânzilor ridicate, creditorii europeni au revenit şi în 2006, preluând titluri în valoare alt miliard dolari.

Valoarea obligaţiunilor cu o valoare nominală de sute de milioane de dolari s-a depreciat de câteva ori până în prezent, situaţie greu de gestionat de băncile din Europa, slăbite deja de criza financiară a ultimilor ani. Falimentul oraşului Detroit va fi o grea lovitură pentru instituţiile financiare ale Bătrânului Continent, în actualul context economic, consideră specialiştii de pe ambele continente.

  • Grupul elveţian UBS a înregistrat pierderi masive în ultimii ani, de aproape 50 miliarde dolari, astfel că falimentul oraşului Detroit va duce la noi probleme
  • Dintre instituţiile europene atrase de obligaţiunile emise de primăria americană fac parte şi două bănci naţionalizate din Germania şi Belgia, iar pierderile acestor vor fi acoperite din fonduri publice
  • Printre creditorii care au de suferit se numără şi direcţia din investiţii a grupului Bank of America

Instituţiile financiare din Europa care şi-au plasat banii în obligaţiunile emise de municipalitatea din Detroit au câştigat peste 46 milioane dolari din comisioane, în timp ce primăria americană ar fi trebuit să achite dobânzi în valoare de 827 milioane dolari, în cei 20 ani de rulare a titlurilor, conform unor documente prezentate de Wall Street Journal.

Pierderile au crescut simţitor din cauza contractelor swap de hedging, prin care datoria oraşului american urma să crească odată cu scăderea dobânzilor. Însă în ultimii ani, băncile centrale americane şi europene au scăzut dobânzile de politică monetară la minime record, ceea ce a dus la o creştere a datoriei Detroitului, până când autorităţile nu au reuşit să mai facă faţă şi au cerut protecţia faţă de creditori, în baza legii falimentului municipal din SUA.  

CITEȘTE ȘI: Autorităţile americane dau băncile în judecată pentru că nu şi-au ajutat clienţii în timpul crizei. Vezi ce se poate face în România în situaţii similare

 

22 July 2013