Executarea silită nu ar trebui să aibă o componentă violentă, din contră, ar trebui să fie un proces amiabil. În unele cazuri însă, acest lucru nu este posibil şi este necesară intervenţia organelor statului. Astfel, clienţii de rea-credinţă, cei violenţi sau cei care se pun drept scut uman în calea recuperatorilor de datorii pot ajunge în situaţia de a fi imobilizaţi de către forţele Poliţiei şi ale Jandarmeriei.

34279-vy79.jpgExecutarea silită a fost un proces dificil la primele valuri, respectiv la scurt timp după instaurarea crizei financiare. Clienţii bancari încă nu asimilaseră ideea că împrumutul lor poate da greş. Riscul valutar era un concept aproape necunoscut maselor, înainte de  2008, băncile dădeau asigurări că nimic rău nu se poate întâmpla iar clienţii semnau contracte fără să înţeleagă ce scrie în ele. Toate acestea au condus la un dezastru sistemic, care a transformat într-o dramă vieţile multor români îndatoraţi. Unii au refuzat să renunţe la proprietăţile lor, chiar dacă legea îi obliga să facă acest lucru şi au recurs la măsuri extreme: şi-au vandalizat propria locuinţă pentru a se asigura că nu va putea fi vândută, s-au baricadat în casă şi au refuzat să discute cu executorii sau chiar s-au pus drept scut uman în pragul locuinţei. Asemenea situaţii apar şi acum, şi toate sunt rezolvate de forţele armate.

„Evident că există şi cazuri extreme în care, în unele situaţii, comportamentul neadecvat al datornicului sare din tiparele normalului. În aceste cazuri se intervine în forţă, cu ajutorul organelor statului: Poliţia Română şi Jandarmeria Română. Acestea se asigură de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti investite cu formulă executorie. Ce-i drept, aceste situaţii au început să devină din ce în ce mai izolate”, au declarat pentru IMOPEDIA.ro specialiştii Recupit&Asociaţii.

Băncile au o parte din sumele împrumutate asigurate în străinătate

Din nefericire, numărul dosarelor care se referă la clienţi datornici este în continuare în creştere, iar băncile vânează lichidităţile blocate prin orice metodă posibilă. O parte din sumele pierdute sunt asigurate la diferite societăţi din străinătate, prin poliţe de reasigurare, dar volumul datoriilor este atât de mare încât executările datornice sunt vitale.

„Băncile au nevoie de lichidităţi, iar aceşti bani vin acum şi din segmentul recuperărilor. Se merge în continuare pe această variantă, chiar dacă instituţiile financiare au o marjă acceptată şi conştientizată de pierdere, ştiută de la bun început”, continuă specialiştii în recuperări.

Aflaţi în faţa executării silite, clienţii nu mai pot decât să se informeze asupra drepturilor pe care le au

În ultima perioadă însă, românii au început să îşi cunoască bine drepturile şi obligaţiile pe care le au în realaţia cu banca. Mulţi dintre ei au trăit sub ameninţarea executării ani întregi, iar la momentul la care ea se întâmplă, sunt resemnaţi.

Datornicii s-au familiarizat cu procedura de executare silită. Sunt conştienţi de faptul că rămânând fără serviciu, sau având o afacere care nu mai merge, nu au altă soluţie şi încearcă să mai salveze măcar ceea ce se poate salva. În trecut, rudele plecată la muncă prin Spania, Franţa, Italia mai trimiteau bani de rată la casă, apartament, maşină, însă acum şi cei din străinătate se întorc în ţară pentru că şi-au pierdut locul de munca. Şi dacă vor să plătească restanţele, nu au de unde şi devin impasibili, datorită blocajului financiar la nivel national”, continuă specialiştii Recupit&Asociaţii.

Astfel, clienţii bancari devin blocaţi chiar de neputinţa lor de a plăti sumele restante şi tot ce pot face este să se informeze asupra drepturilor pe care le au în momentul executării silite.

CITEŞTE ŞI: Nu lăsa executorii să te jefuiască. Ai dreptul legal de a păstra bunurile care îţi asigură un trai decent