Pentru a face faţă cererii, Clujul a fost nevoit să îşi tripleze suprafaţa locuibilă, ceea ce a dus la un boom imobiliar. În Cluj-Napoca şi în zonele limitrofe s-au înregistrat creşteri vizibile în ceea ce priveşte interesul clienţilor şi al dezvoltatorilor pe toate segmentele de piaţă.

Schimbarea administraţiei locale din 2004, cu doi ani înainte de explozia imobiliară, a dat posibilitatea dezvoltatorilor să construiască fără limite.

A crescut atât numărul locuinţelor construite în Cluj-Napoca şi a ansamblurilor imobiliare, cât şi cele din localităţi precum Baciu, Gherla sau mai ales Floreşti. Pe de altă parte, din punct de vedere al suprafeţelor locuibile pe cap de locuitor, Clujul a trebuit să îşi tripleze suprafaţa locuibilă, potrivit lui Doru Lupeanu, consultant imobiliar la Fix Up marketing.

Avantajele şi dezavantajele boomului

Cu timpul, urbaniştii au început să atragă atenţia că municipiul se dezvoltă fără o viziune pe termen lung. Zonele limitrofe ale oraşului au început să se dezvolte într-un ritm alert, iar rezultatul evoluţiei rapide în domeniu a dus la apariţia unor ansambluri sau chiar cartiere construite haotic, mai ales în localităţi precum Floreştiul, Apahida şi Baciu.

Explozia pieţei imobiliare clujene a avut şi efecte pozitive. „Deoarece evoluţia pieţei are ramificaţii importante şi în alte domenii de activitate, cum ar fi cea de materiale de construcţii, se poate spune că boomul imobiliar din 2006 a generat efecte pozitive asupra mediului economic clujean", a precizat Doru Lupeanu.

Sursa

7 December 2009