Indispensabilă pe orice piaţă matură, evaluarea imobiliară se confruntă cu problema stabilirii preţurilor, absenţa tranzacţiilor şi mai ales cu criza de încredere.

Evaluarea imobiliară, în căutarea preţului pierdutRapoartele de evaluare imobiliară oferă mai ales servicii corelate riscurilor legate de anumite tranzacţii imobiliare, reevaluări şi revizuiri ale lucrărilor realizate anterior.

În mod normal, evaluarea este strict necesară pe o piaţă de real estate normală.

S-a ajuns însă ca la serviciile evaluatorilor să apeleze mai ales băncile şi societăţile comerciale pentru stabilirea noii valori de inventar a unor proprietăţi .

Solicitările adresate evaluatorilor imobiliari au scăzut ca număr, în paralel cu reducerea tranzacţiilor.

„Dacă în urmă cu doi ani, principala problemă a evaluatorilor era lipsa de transparenţă în obţinerea informaţiilor referitoare la tranzacţii, astăzi ne confruntăm cu lipsa tranzacţiilor.

În aceste condiţii, baza de referinţă a evaluatorilor este destul de restrânsă", a declarat Dan Ionaşcu, director Departament Evaluare şi Consultanţă Imobiliară, Cushman & Wakefield. O revenire a pieţei evaluărilor este prognozată a se întâmpla odată cu relaxarea creditării.

Evaluarea, o activitate fără preţ

Niciun actor matur al pieţei imobiliare nu contestă necesitatea activităţii de evaluare imobiliară. E foarte greu însă de stabilit un preţ corect al activelor imobiliare pe o piaţă profund instabilă şi cu puţine tranzacţii. Preţul nu este însă singurul target al acestei activităţi.

„Un raport de evaluare oferă, pe lângă o evaluare absolută a proprietăţii analizate, şi informaţii cu referire la interesul investiţional faţă de aceasta sau riscul de investiţie.

Aceasta este, de fapt, o radiografie detaliată asupra a ceea ce pot viza sursele de finanţare", declară Ionaşcu.

Problemele nu se opresc însă doar la dificultatea stabilirii unui preţ, ci apar şi la metodele de stabilire a valorii, care diferă.

Sursa

15 June 2009