Eşecul licitaţiilor amână explozia executărilor silite

Băncile au motive să execute mai frecvent proprietăţile datornicilor pentru a debloca provizioanele, însă vânzarea bunurilor rămâne extrem de dificilă, din lipsă de cumpărători.

Posibilitatea ca băncile să treacă în forţă la executarea silită a datornicilor a revenit în actualitate după ce a fost un subiect aprins de dezbateri pe aproape tot parcursul anului trecut. De această dată, doi dintre cei mai cunoscuţi specialişti în insolvenţă şi falimente dau ca inevitabilă explozia executărilor în luna martie a acestui an.

„Tot sistemul bancar a fost dispus să reeşaloneze, să rescadenţeze creditele. Cei care au primit astfel de facilităţi anul trecut şi nu au reuşit să se redreseze trebuie să se aştepte ca anul acesta să nu mai fie păsuiţi. Cel târziu în martie, băncile vor trece la executări", spune Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă.

Reprezentanţii sitemului bancar au însă în continuare reţineri, argumentând că actualele preţuri de pe piaţa imobiliară nu le permit să execute garanţiile datornicilor. Un argument în acest sens îl constituie şi lipsa clienţilor la licitaţiile pentru vânzarea bunurilor recuperate, fenomen destul de evident în ciuda faptului că băncile au făcut paşi importanţi pentru transparentizarea procesului de vânzare a bunurilor executate silit. Dacă până spre sfârşitul lui 2009 doar două bănci postau anunţurile de vânzare pe site-urile proprii, în prezent, nu mai puţin de 16 instituţii de credit fac acest lucru.

Licitaţii la preţuri mici, dar fără muşterii

„În general, preţul iniţial de vânzare a bunurilor este cu cel puţin 10% sub media pieţei. În fazele următoare, suntem obligaţi prin lege să reducem cu 25% preţul la a doua licitaţie şi apoi cu 50% din valoarea iniţială. Cu toate acestea avem mari dificultăţi în vânzarea bunurilor, mai ales în provincie", spune un executor bancar. Doar pe site-ul Raiffeisen sunt postate 65 de anunţuri de organizare a unor licitaţii, iar majoritatea se află la al doilea sau chiar al treilea pas.

Alte câteva sute de anunţuri sunt repetate periodic pe portalurile altor 15 bănci. „Un preţ mediu care poate rezulta în urma vânzării prin licitaţie se ridică la nivelul a 50-60% din preţul iniţial", punctează Liviu Fenoghen, şeful corpului executorilor bancari al BRD. Adevărate chilipiruri care, însă, par a nu fi dorite de nimeni. În acest context, o explozie a executărilor ar fi justificată doar dacă băncile ar observa o creştere substanţială a cererii.

Între timp, bancherii caută alte soluţii pentru a rezolva problema provizioanelor pe care le constiuie în cazul creditelor restante încercând, probabil, să amâne executarea datornicilor.

Caută alte soluţii

Recent, Asociaţia Română a Băncilor a propus BNR creşterea valorii garanţiilor luate în calcul la constituirea provizioanelor. Bancherii vor, astfel, fie ca BNR să le permită să scadă din valoarea provizionului constituit pentru credite restante până la 50% din valoarea garanţiei aduse, fie ca nivelul provizioanelor să scadă treptat după 180 de zile şi 360 de zile de la constituirea lui, în condiţiile în care banca stabileşte că împrumutul poate fi rambursat.

Adoptarea uneia dintre cele două propuneri ar însemna costuri mai mici pentru bănci în cazul în care ar amâna executarea clienţilor rău-platnici şi un stimulent în sensul reeşalonării sau rescadenţării creditelor cu probleme.

Aproximativ 10% din clienţii băncilor au beneficiat anul trecut de facilitatea de reeşalonare.
Gheorghe Piperea, avocat, specialist în insolvenţă.