Epopeea parcărilor subterane

Parcările subterane se lasă asteptate atât în centru, cât si în cartiere

Evoluţia programelor de construire a parcărilor subterane ilustrează perfect neputinţa administratorilor Capitalei. De peste cinci ani planurile parcărilor subterane din zona centrală a Capitalei au fost „în centrul atenţiei" edililor, doar că permanent apărea câte o piedică: fie consilieri generali ostili, fie un guvern sabotor, fie protestatari riverani sau asociaţii de proprietari încăpăţânate.

Strategia de parcare aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) la începutul anului trecut stipulează clar că realizarea de noi spaţii de parcare subterane trebuie să fie o prioritate pentru Capitală. Exprimarea reflectă o realitate. Într-adevăr, realizarea de noi parcări trebuie să fie, pentru că acum nu este.

Studiul realizat de consorţiul INOCSA Ingenieria S.L. si Asesores de Infrastructuras din Spania, la comanda municipalităţii, reliefează că în viitorul apropiat, adică până la anul, vor fi necesare 30.000 de locuri pentru parcarea subterană, iar în următorii zece ani cererea va creste până la aproximativ 90.000 de locuri. Acelasi raport arată că, pentru a satisface nevoia de parcări ce va apărea în viitor, se impune construirea, în medie, a aproximativ 9.000 de locuri de parcare în fiecare an.
Planurile pe hârtie sună bine, însă firele invizibile ale neputinţei continuă să lege mâinile edililor bucuresteni deoarece până în prezent nu a demarat nici măcar o singură organizare de santier.

Un pas în faţă, doi în spate

La nivelul primăriei generale, chiar dacă oficiali ai municipalităţii îsi exprimă periodic bunele intenţii în legătură cu proiectele de parcări, în general, dansul se face în trei pasi: unul în faţă si doi în spate. Spre exemplu, chiar în ultima lună a anului trecut, consilierii municipali au respins două proiecte privind construirea de parcări supraetajate, de peste 1.000 de locuri, în zonele Colentina, din sectorul 2, si Drumul Taberei, din sectorul 6. Motivul: studiile de fezabilitate nu ar fi fost bine făcute, consilierii considerând că proiectele sunt prea costisitoare. Astfel, în opinia membrilor CGMB, preţul de peste 30.000 de euro - cât se ceruse pentru un loc de parcare - este prea mare. Construirea unui singur loc de parcare ar fi costat 32.000 de euro în Colentina si 37.000 de euro în Drumul Taberei. Parcarea din Colentina urma să fie construită pe structură metalică si să aibă 496 de locuri, iar cea de pe Aleea Roman-cierilor urma să fie din beton si să aibă 696 de locuri.

Primăria Capitalei intenţiona să construiască cele două parcări supraetajate pe strada Masina de Pâine, în cartierul Colentina, si pe Aleea Romancierilor, în Drumul Taberei. Capacitatea totală a celor două parcări ar fi fost de 1.192 de locuri, iar investiţia totală se ridica la aproape 38 de milioane de euro.
Primăria Capitalei a promis că anul acesta vor fi cheltuiţi 100 de milioane de euro pentru realizarea a 21 de parcări construite din structuri metalice usoare, care vor fi amplasate între blocuri si vor avea o capacitate de 250-300 de masini.

Si tot în 2009 primăria trebuie să înceapă lucrările la 11 din cele 15 parcări subterane prevăzute în strategia parcărilor adoptată de CGMB în martie anul trecut. Programul prevede investiţii de peste 311 milioane de euro si construirea a 8.827 locuri de parcare. Dacă membrii Consiliului vor fi consecvenţi si vor aplica regula costului mai mic de 30.000 de euro/loc parcare si la celelalte proiecte pregătite de municipalitate, întreaga strategie de parcări a Primăriei Capitalei ar trebui respinsă, deoarece programul prevede cheltuirea a circa 35.000 de euro pentru un loc de parcare.

Totusi, nimic din toate acestea nu poate porni înainte ca primăria să elaboreze în regim de urgenţă un Regulament privind regimul spaţiilor de parcare de pe terenurile aparţinând domeniului public sau privat al municipiului Bucuresti. Măsura este prevăzută chiar în strategia parcărilor. La fel si înfiinţarea unei unităţi destinate exclusiv managementului parcărilor în Bucuresti. Aceasta va trebui să se ocupe de centralizarea informaţiilor privind parcarea la nivelul Capitalei, monitorizarea schemelor de parcare, implementarea unei metode eficiente de colectare a amenzilor de parcare, asigurarea informaţiilor pentru cetăţeni si utilizatori privind funcţionarea sistemului de parcare etc.

Cum stăm

În luna decembrie, primarul general Sorin Oprescu promitea că lucrările pentru noile parcări subterane vor deveni foarte repede vizibile pentru bucuresteni. Pe de altă parte, edilul-sef preciza că un alt proiect de parcări, pe verticală, este deocamdată irealizabil din cauza reticenţei asociaţiilor de locatari. „În prezent, numai patru din cele 100 de potenţiale locuri unde se pot construi astfel de parcări inteligente au aprobare din partea asociaţiilor de locatari", declara primarul general într-o discuţie pe chat-ul găzduit de un site de stiri.

În lipsă de vlagă si date fiind problemele de procedură cu care se confruntă permanent autorităţile locale în ceea ce priveste mersul proiectelor publice de construire a parcărilor, speranţa vine tot din partea sectorului privat. De fapt, în zona centrală a Capitalei singurul parking subteran funcţional (deschis publicului) cu o capacitate de 1.000 de locuri este administrat de operatorul centrului comercial Unirea Shopping Center (Nova Trade). Paradoxal, dar până în prezent, desi au fost ţinta atacurilor publice, fiind acuzate că prin activitatea lor aglomerează si ambuteiază traficul din Capitală, centrele comerciale tip mall sau hipermarket sunt singurele care au furnizat parcări supra si subterane de dimensiuni mari. Pentru riverani, chiar dacă magazinele interziceau parcarea pentru alt scop decât shopping, spaţiile erau folosite de proprietarii de masini si pentru parcările peste noapte.

Parkingul Unirea a fost prima parcare supraetajată din România si până în acest moment singura funcţională în zona centrală a Capitalei. O a doua, ceva mai mică (250 locuri), va fi realizată de proprietarul Cocor în spatele magazinului cu acelasi nume, aflat acum în reconstrucţie si modernizare.
Parcarea supraetajată de la Unirea este situată lângă Unirea Shopping Center si a fost construită printr-un parteneriat public-privat între Nova Trade si Primăria Sectorului 3. Nova Trade deţine 90% din acţiunile Parking Unirea, iar restul aparţin Primăriei Sectorului 3. Parcarea dispune de peste 40.000 metri pătraţi, desfăsuraţi pe subsol, parter si sapte niveluri.

În acte, municipalitatea dispune de două liste cu un număr de 69, respectiv 88 de amplasamente pentru construirea de parcări, dar din acestea doar pentru 22 au fost realizate deja studii de fezabilitate. Prin urmare, putem avea certitudinea că la finele anului 2009 numărul de locuri în parcări amenajate supra sau subteran în zona centrală a Capitalei va atinge maximum 1.250 de unităţi. Pentru comparaţie, în districtele centrale ale capitalei austriece există circa 110 parcări multietajate sub si supraterane, acestea însumând peste 42.000 locuri de parcare.