Problemele de pe piaţa imobiliară i-au împins pe dezvoltatori să găsească diverse soluţii pentru a vinde ce au construit. Dincolo de strategiile clasice, care includ promoţiile din momentul vânzării, ei se gândesc că este mult mai uşor să vinzi o casă care promite economii pe termen lung.

14100-energia-romania-libera.jpgMulţi dezvolta­tori au înce­put să se gândească să construiască locuinţe economice, care să funcţioneze cât de mult se poate cu energie solară. Numărul celor care construiesc locuinţe sau chiar ansambluri rezidenţiale prietenoase cu mediul este în continuă creştere, iar viziunile lor ecologice nu se reduc numai la locuinţele individuale sau la blocuri, ci şi la panouri solare care alimentează până şi iluminatul stradal.

„Acest lucru înseamnă economie, grijă, atenţie la poluare, înseamnă un confort sporit pentru clientul final, care va beneficia de costuri de întreţinere mult mai mici. Dezvoltatorii au învăţat să aplice energii şi soluţii noi într-o piaţă imobiliară nouă. Trecem printr-o perioadă de criză şi trebuie descoperite cele mai bune şi mai performante soluţii pentru a optimiza produsul pe care îl vinzi.", declară Luciana Petrescu, expert în marketing la Net Worth Advisory.

Dezvoltatori cu viziuni ecologice caută clienţi deschişi la nou

Un exemplu concret este cel al unui dezvoltator care construieşte un ansamblu rezidenţial în Fru­muşani, lângă Bucureşti. Proiectul cuprinde 135 de locuinţe, toate pregătite pentru a oferi soluţii ecologice.

„Casele au fost construite pentru a suporta panouri solare pe acoperiş. Acoperişul e făcut din ţi­gle din ma­te­rial reciclabil, plastic şi nisip. Sunt garantate să reziste 100 de ani. Am vrut să oferim clienţilor posibilitatea de a-şi încălzi apa cu panouri solare, de a genera curent la ne­voie.", declară Cristian Pulpea, client manager la Belvedere Imobiliare.

Problema este că, momentan, clien­ţii sunt destul de greu de convins să adere la acest nou sistem de a locui şi de a trăi. „E un început în România. Consumatorii sunt mai tradiţionalişti, nu au acces cu toţii la informaţii despre asemenea tehnologii. Cei care au stat în străinătate sau care au călătorit mult observă eficienţa şi sunt convinşi. Vorbim de probleme de mentalitate cum a fost şi în cazul unor materiale de construcţii neconvenţionale, cum ar fi structura de oţel, care a fost o surpriză pentru piaţa rezi­den­ţială din România, dar acum lumea s-a obişnuit şi caută acest tip de produs. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul energiilor, trebuie să le guşti, să le experimentezi şi să ai de unde alege.", continuă Luciana Petrescu.

Întreţinerea care tinde spre zero - un argument convingător

Dar chiar şi clienţii mai reticenţi pot fi convinşi cu uşurinţă atunci când li se aduce argumentul finan­ciar. „Clienţii îmbrăţişează acest sistem când îşi dau seama de beneficii, de reducerea costurilor de în­tre­ţinere cu 25-50%. Mai ales apa caldă. Dacă ai panouri solare pe casă, ai apă caldă gratis. Adică îţi reduce costurile până spre zero, cel puţin vara şi primăvara. Casele sunt izolate foarte bine peste tot, astfel, odată încălzită casa, mai dăm drumul la centrală ocazional, câte o oră, două şi e suficient.", spune Cristian Pulpea.

Dar asta nu înseamnă că odată cu sezonul rece, panourile solare nu mai funcţionează. Ele pot fi folosite chiar şi atunci când afară este înnorat. Mai greu de acceptat este faptul că investiţia iniţială este mare, iar amortizarea ei se face pe termen mediu sau lung.

„Amortizarea se face în cinci, zece, poate chiar 15 ani, dar nu mai repede de cinci ani. Investiţia minimă este de 10.000-12.000 euro, pentru că vorbim despre o soluţie fără stocare de energie în bateriile acumulatoare. Cel cu stocare este undeva la 15.000 euro.", spune inginer Constantin Chiţu, reprezentant al W2Y, un importator de soluţii de energie alternativă.

De altfel, această firmă este deja în negocieri cu trei dezvoltatori imobiliari care vor să le aplice pro­du­sele pe construcţiile lor. Iar aceasta, spun specialiştii, nu este numai soluţia viitorului, ci soluţia de a vinde într-o piaţă dominată de reticenţă.


Sursa

6 October 2010