Proprietarii imobilelor deteriorate vor fi executaţi silit în caz că nu vor putea plăti costurile consolidării făcute de stat. Iniţiativa legislativă, inspirată din modelul vienez, aparţine ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi este în curs de avizare interministerială.
Toate tipurile de imobil şi toţi proprietarii, persoane fizice şi juridice, precum şi instituţii publice,
constituie obiectul măsurii legislative propuse de ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Scopul actului este „marea consolidare" a clădirilor dărăpănate atât din Bucureşti, cât şi din
restul ţări, fără a mai depinde de voinţa şi posibilitatea financiară a proprietarului.
Udrea vrea la Primăria Capitalei
Astfel, odată adoptată propunerea legislativă, proprietarii care nu-şi reabilitează imobilele aflate în stare de degradare nu vor mai fi amendaţi şi acţionaţi în instanţă, ci vor fi buni de plată după ce statul le va consolida casa. Mai mult, deţinătorii de vile vor putea fi executaţi silit şi vor rămâne fără clădire, dacă nu vor putea achita factura lucrărilor.
Primăriile vor fi, de asemenea, sancţionate cu amenzi de la 2.000 de lei până la 15.000 de lei dacă nu se vor ocupa de coordonarea proiectelor multianuale.
Factura lucrării, recuperată în instanţă
În prezent, majoritatea proprietarilor de case vechi nu-şi refac faţadele fie din lipsă de bani, fie din nepăsare. Unii experţi imobiliari susţin că starea deplorabilă a imobilelor vine şi din abandonarea acestora până la o posibilă tranzacţionare pe bani frumoşi.
„Deţin o casă veche de vreo 70 de ani în zona Vasile Pârvan şi, recunosc, este într-o stare de degradare avansată, dar nu am bani să o consolidez. Din fericire, nu am primit nicio amendă de la Primărie, însă am tot încercat să aflu dacă există finanţare pentru astfel de lucrări şi mi s-a spus că se dă doar pentru izolarea termică a blocurilor", a spus Dimitra Petre, proprietară din sectorul 1. Potrivit unei expertize făcute de constructori, costurile pentru consolidarea şi refinisarea casei Dimitrei ar ajunge la 50.000 de euro fără TVA.
Dacă „Legea Udrea" ar intra în vigoare, proprietara din sectorul 1 va primi o notificare de la Primărie prin care i se va cere să-şi refacă imobilul, iar, dacă va refuza din diverse motive, a doua zi se va trezi cu muncitorii la uşă.
„Termenul prevăzut pentru executarea lucrărilor de intervenţie este de 12 luni de la data primirii de către deţinător a notificării", se arată în proiectul de lege. În caz că se angajează să efectueze lucrările pe cont propriu, proprietara în cauză ar putea obţine ajutor financiar de la autoritatea locală doar „în limita fondurilor aprobate anual". Deci, va depinde de împărţirea banilor aprobată de către consilierii locali.
Nu avem inventariere
În timp ce primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a ţinut să laude iniţiativa ministrului Dezvoltării şi să o vadă ca pe o salvare a Centrului istoric, la primărie nu există nicio inventariere a clădirilor periculoase. Cu toate acestea, edilul-şef a precizat că, în caz de solicitare, municipalitatea va putea acorda sprijin financiar proprietarilor vizaţi de iniţiativa Elenei Udrea.
Sancţiuni pentru primării
Singurele amenzi prevăzute în proiectul de lege „privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor" sunt pentru administraţiile locale. Însărcinate cu deplina coordonare a consolidărilor, autorităţile locale trebuie să se ocupe de la inventarierea imobilelor şi notificarea proprietarilor până la monitorizarea lucrărilor şi participarea la recepţia acestora.
În caz de întârziere a inventarierii „clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei şi/sau afectează calitatea cadrului urban construit", se dau amenzi între 10.000 şi 15.000 de lei.
Cea mai mică sancţiune, de 2.000 de lei, o poate primi autoritatea locală care nu organizează „recepţia la terminarea lucrărilor, precum şi recepţia finală, la sfârşitul perioadei de garanţie de cinci ani". Toate aceste amenzi vin după verificarea în teren şi sesizarea de către „organul cu atribuţii de control al autorităţii administraţiei publice locale".
„Sper să putem aplica această lege în 2011"
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat ieri, pentru „Adevărul", că proiectul de lege privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor este una dintre priorităţile instituţiei pe care o conduce.
„Sper ca noua lege, ce va fi adoptată în curând în Guvern, să poată fi pusă în aplicare începând de anul viitor", a adăugat Udrea.
Ministrul a explicat că, deşi ar fi trebuit să ajungă ieri la Guvern, iniţiativa legislativă este încă la avizat, pe birourile miniştrilor de la Cultură, Justiţie, Finanţe şi de la Interne.
O altă menţiune pe care Elena Udrea a ţinut s-o precizeze, de data aceasta pe blog, este legată de „drepturile şi beneficiile" generate de acest proiect: „Pentru cei care îşi renovează faţadele imobilelor există o scutire de cinci ani de la plata impozitelor pe casă".
În ceea ce îi priveşte pe proprietarii care nu-şi vor permite plata lucrărilor din buzunarul propriu, ministrul Dezvoltării a explicat că „există şi o latură socială în proiectul de lege, respectiv pentru cei al căror venit mediu pe cap de familie este mai mic decât salariul mediu net pe economie, primăria va plăti lucrările".
Modelul vienez: finanţare 70%
Specialiştii din Primăria Viena au explicat pentru „Adevărul de Seară" cum reuşesc să reabiliteze, să întreţină şi să protejeze patrimoniul imobiliar.
Perfecţiunea urbanistică a capitalei Austriei este atinsă prin două mijloace: voinţă şi bani. Astfel, primăria vieneză a reabilitat în 25 de ani peste 5.000 de case cu 230.000 de locuinţe. Sistemul este următorul: proprietarul este atenţionat de inspectorii primăriei că trebuie să reabiliteze imobilul pe care-l deţine. Dacă nu reacţionează în termenul impus, administraţia locală se apucă de reabilitat imobilul respectiv cu bani publici.
Termene respectate de frica facturilor
Raţionamentul municipalităţii este aici unul foarte eficient, pentru că nu se pierde vremea rupând chitanţe sau acţionând în instanţă, în timp ce casa, adică scopul acţiunii iniţiale, rămâne în acelaşi stadiu sau, mai mult decât atât, se deteriorează văzând cu ochii.
„Nimeni nu mai depăşeşte acum acel termen impus de noi, pentru că ţoţi proprietarii ştiu că ulterior nota de plată ajunge tot la ei, prin instanţă, iar costurile sunt foarte mari", a explicat inginerul Werner Auer, şeful serviciului Reabilitare din cadrul Fondului de Locuinţe al Primăriei Viena.
Capitala Austriei, al cărei buget este alimentat de 1.600.000 de locuitori, poate susţine anual cu peste 100 de milioane de euro refacerea clădirilor. „Chiar şi atunci când finanţăm cu maximum 70% reabilitarea interioară, pe lângă cea exterioară, a unui imobil în care locuiesc minimum trei proprietari, nu scoatem oamenii din case", a mai spus Werner Auer, angajatul primăriei din Viena.
"Proprietarul pe care l-am sprijinit financiar cu până la 70% este obligat să returneze banii primăriei în 15 ani de la momentul finanţării."
Werner Auer, şef Serviciu Reabilitare, Primăria Viena
18 November 2010
